Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că intenționează să găsească o soluție legislativă prin care medicii care nu au promovat examenul de specialist din această toamnă să rămână în clinicile universitare, să lucreze în continuare și să primească salarii până la următoarea sesiune, programată pentru februarie–martie 2027. După săptămâni de contestații, memorii și sesizări privind corectitudinea baremelor, ministrul propune o nouă intervenție financiară, fără să precizeze câți medici vor beneficia, cât va costa măsura sau de unde vor proveni fondurile.
Banii vor veni din bugetul public, alimentat de românii care au finanțat deja pregătirea acestor medici, funcționarea universităților, salariile profesorilor și organizarea examenelor. Înainte de a anunța noi cheltuieli, Ministerul Sănătății ar trebui să explice ce verificări a efectuat asupra examenului național de cardiologie din 8 octombrie și ce responsabilități au fost stabilite în urma numeroaselor reclamații.
La proba scrisă a examenului național de medic specialist în cardiologie, desfășurată la 8 octombrie 2026, promovabilitatea a variat considerabil între centrele universitare: aproximativ 47% la București, 50% la Cluj-Napoca, 43% la Iași și 33% la Craiova, în timp ce la Galați, Brașov și Constanța au fost raportate procente de 100%. Diferențele dintre centre, în condițiile unui examen național cu bibliografie și barem comune, justificau o verificare comparativă a evaluării, inclusiv a punctajelor acordate și a modului în care corectorii au interpretat răspunsurile candidaților.
Ministerul Sănătății a comunicat pe 16 octombrie că nu au fost identificate motive profesionale pentru recorectarea lucrărilor sau reluarea examenului, fără să prezinte public o analiză tehnică detaliată a problemelor semnalate. Două zile mai târziu, dr. Constantin Bătăiosu, medic primar cardiolog din Craiova, cu activitate clinică și participări documentate la reuniunile științifice ale Societății Române de Cardiologie, a adresat rectorului UMF „Carol Davila”, prof. univ. dr. Viorel Jinga, un memoriu amplu privind proba scrisă din 8 octombrie. Analiza sa examinează subiectele și criteriile de punctare, semnalând neconcordanțe între cerințele formulate și bareme, posibile erori medicale și dificultăți în evaluarea unor răspunsuri corecte potrivit practicii cardiologice actuale. Autorul solicită verificarea independentă a examenului, de către specialiști care nu au participat la elaborarea subiectelor și baremelor, precum și identificarea unor remedii echitabile pentru candidații afectați.
Alte sesizări au indicat inclusiv posibile erori aritmetice în totalizarea punctajelor, în timp ce componența comisiilor implicate în examen nu a fost publicată într-o formă care să permită identificarea persoanelor responsabile pentru redactarea subiectelor, validarea baremelor și soluționarea contestațiilor. În documentele puse la dispoziția candidaților au apărut identificări precum „Comisia 1” și „Comisia 2”, iar solicitările oficiale privind numele membrilor și eventualele conflicte de interese nu au primit încă răspunsurile așteptate.
Profesorii universitari care examinează viitori specialiști exercită o autoritate profesională considerabilă, iar această autoritate trebuie însoțită de obligația de a răspunde pentru propriile decizii. Dacă o verificare independentă stabilește că au existat erori imputabile autorilor baremelor sau evaluatorilor, trebuie analizată răspunderea disciplinară, administrativă și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, patrimonială a persoanelor și instituțiilor implicate, inclusiv recuperarea eventualelor prejudicii dovedite.
În schimb, ministrul discută despre prelungirea salarizării medicilor respinși, deși articolul 23 din OG nr. 18/2009 permite deja, în anumite condiții, încadrarea celor care au finalizat rezidențiatul fără să promoveze examenul de specialist, pe funcția de medic, cu salarizarea corespunzătoare rezidentului din ultimul an. Rogobete vorbește despre păstrarea statutului de rezident și continuarea activității în clinicile universitare, fără să explice ce modificare legislativă urmărește sau dacă măsura va fi aplicată automat.
Nici beneficiarii nu sunt definiți. Un medic care a terminat rezidențiatul în 2026 și a picat prima dată examenul va primi același tratament ca unul care a finalizat pregătirea în 2024 și a fost respins de mai multe ori? Măsura va privi toate specialitățile sau numai anumite categorii de candidați? Sunt detalii esențiale pentru stabilirea costului și a impactului asupra spitalelor, într-un moment în care Ministerul Sănătății a prezentat, în septembrie, un necesar suplimentar de aproximativ 980 de milioane de lei pentru serviciile de urgență și ambulanță, fiind luate în calcul inclusiv realocări bugetare.
Această nouă promisiune se înscrie într-un mecanism despre care am scris deja în investigațiile privind fabrica de medici. În 2026, Guvernul a aprobat un plafon de 5.600 de locuri pentru rezidențiat, după ce premierul Ilie Bolojan vorbise public despre numărul mare de medici formați în România. Universitățile continuă să primească studenți, spitalele universitare pregătesc noi generații de rezidenți, iar statul finanțează acest traseu fără să prezinte o corelare suficient de transparentă între numărul celor formați, necesarul de specialiști pe județe și posturile care vor putea fi ocupate la terminarea pregătirii.
România are spitale care reclamă lipsa medicilor și absolvenți care nu găsesc posturi în specialitatea pentru care s-au pregătit, ceea ce arată necesitatea unei planificări comune între universități, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și autoritățile care finanțează unitățile sanitare. Reducerea mecanică a numărului de locuri nu ar rezolva distribuția inegală a personalului, însă continuarea formării fără raportare la nevoile reale perpetuează dificultățile de integrare profesională.
Pe 9 octombrie am solicitat oficial Ministerului Sănătății și Ministerului Educației documentele care fundamentează cifrele de școlarizare, capacitatea de pregătire, necesarul de personal medical și posturile disponibile. Răspunsurile nu au sosit încă, în timp ce ministerul anunță o nouă măsură de salarizare pentru o categorie de medici al cărei număr și ale cărei condiții de eligibilitate nu au fost precizate.
Domnule Rogobete, aveți instrumentele administrative pentru a dispune verificarea activității comisiilor și posibilitatea de a iniția modificări legislative atunci când cadrul existent este insuficient. Înainte să cereți contribuabililor să suporte costul unei noi măsuri, faceți publice persoanele care au elaborat și validat baremele, prezentați rezultatele verificărilor și stabiliți răspunderea acolo unde sunt constatate încălcări ale obligațiilor profesionale.
Românii au plătit deja pentru formarea acestor medici și pentru funcționarea instituțiilor care i-au examinat. Dacă au existat greșeli imputabile și prejudicii dovedite, legea trebuie aplicată celor responsabili, indiferent de funcțiile și titlurile lor universitare. Ministrul nu vine cu bani de acasă, iar contribuabilii nu pot fi chemați la nesfârșit să achite consecințele unor decizii pentru care nimeni nu răspunde public.
Vezi și
- Fabrica de medici nu se poate opri
- Republica UMF. Cine a făcut socoteala și cine plătește?
- Bolojan spune că România produce prea mulți medici. Guvernul său a aprobat tot 5.600 de locuri la rezidențiat
- Dați-le posturile înainte să plece. Medicii de care România spune că are nevoie sunt deja rezidenți
- Republica UMF. Au mimat reforma examenului de specialist. Dinozaurii universitari au rămas la catedră, cu pixul în mână
- Au învățat să trateze inimi. Acum se luptă să nu le fie frânt viitorul.
- Glory Days. Profesorii au sărbătorit examenul. Rezidenții au rămas cu baremul și contestațiile
- Cinci ani te ignoră. La examen își amintește că e profesor.
- Cseke Attila vorbește despre universitățile de medicină de parcă acestea ar fi Comisia Europeană
- Republica UMF Iași. Ai contestat nota? Mai pierzi două puncte!
- Cine este adultul din încăpere? Cardiologii au ieșit de pe WhatsApp
- Republica UMF. De ce vă este frică, umefistanilor? Nici numele nu mai aveți curaj să vi-l publicați?
- Republica UMF CLUJ. Doamnă profesor, gândiți liber, dar numai cu aprobarea rectorului!
- Republica UMF. Vorbiți între voi! De restul se ocupă anonimul.
Bibliografie
- Edupedu, Soluția ministrului Sănătății pentru medicii care nu au promovat examenul de specialitate, 29 octombrie 2026. https://www.edupedu.ro/solutia-ministrului-sanatatii-pentru-medicii-care-nu-au-promovat-examenul-de-specialitate-raman-angajati-si-platiti-ca-rezidenti-pana-la-urmatoarea-sesiune-alexandru-rogobete-nu-va-fi-un-nou-exame/
- Digi24, Rogobete anunță că un nou examen de specialitate pentru medici va fi organizat la termen, în februarie–martie 2027, 28 octombrie 2026. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/rogobete-anunta-ca-un-nou-examen-de-specialitate-pentru-medici-va-fi-organizat-la-termen-in-februarie-martie-2027-4013005
- OG nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, articolul 23, Portalul Legislativ. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/102920
- Ministerul Sănătății, comunicarea din 16 octombrie 2026 privind examenul de medic specialist în cardiologie, relatată de AGERPRES. https://agerpres.ro/2026/10/16/ministrul-cseke-attila-spune-ca-nu-se-justifica-reluarea-examenului-de-medic-specialist-sau-recorect–1603827
- Societatea Română de Cardiologie, Filiala Dolj, informare privind reuniunea științifică din 16 februarie 2024, cu participarea dr. Constantin Bătăiosu. https://www.cardioportal.ro/wp-content/uploads/2024/03/Sedinta-Filiala-Dolj-SRC-16.02.2024.pdf