Larisa Blănari intră singură în concursul pentru conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava cu extinderea secției de Anestezie și Terapie Intensivă printre marile sale obiective. Numai că spitalul pregătea această investiție din 2022, ajunsese între timp la documentații și proiectare, iar în 2026, în mandatul ei interimar, a mai plătit și consultanță pentru evaluarea activității și fundamentarea deciziilor. Acum avem și un document din 4 august care arată că, înaintea concursului, conducerea constata deja un deficit important de personal la ATI pentru actualele 40 de paturi.
Pe 30 septembrie, la ora 10.00, Larisa Blănari intră în sala de ședințe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava pentru susținerea publică a proiectului de management.
Nu va avea contracandidat.
Este singura candidată rămasă în cursă pentru funcția pe care o ocupă deja interimar din 24 septembrie 2025.
Un concurs cu un singur candidat nu trebuie transformat însă într-o ceremonie administrativă în care candidatul citește douăzeci de pagini, comisia pune câteva întrebări cuminți, se completează niște foi și toată lumea pleacă mulțumită că procedura a fost bifată.
Cu atât mai puțin în cazul de față.
Larisa Blănari nu vine din afara sistemului. Conduce deja spitalul. Înainte a condus Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Suceava, a condus Organizația Județeană a Femeilor Social Democrate, a candidat pentru PSD, iar în documentele privind finanțarea partidului apare în 2024 cu un împrumut de 660.000 de lei către PSD.
Este și nașa de cununie a lui Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, autoritatea în subordinea căreia funcționează spitalul.
Acesta este contextul concursului.
Documentele îl fac însă mult mai interesant.
Candidata vine cu ATI. Spitalul lucra la ATI din 2022
Una dintre problemele critice identificate în proiectul Larisei Blănari este dimensionarea secției de Anestezie și Terapie Intensivă.
Actualele 40 de paturi ar urma să devină 50. Proiectul vorbește despre un corp nou, aproximativ 2.500 de metri pătrați dedicați ATI, saloane cu unul sau două paturi, spații de izolare și circuite corespunzătoare, iar investiția este estimată la 42.004.600 de lei fără TVA.
Numai că extinderea ATI nu apare în istoria Spitalului Suceava odată cu proiectul Larisei Blănari.
În programul de achiziții al instituției din februarie 2022 apare deja, negru pe alb, „extindere și modernizare secție ATI”, alături de tema de proiectare, expertiza tehnică și documentația pentru avizarea lucrărilor de intervenție.
Nu era o discuție informală și nici o idee aruncată într-o ședință.
Era un obiectiv instituțional pentru care spitalul începuse traseul tehnic și administrativ cu patru ani înaintea concursului din 2026.
În 2024, proiectul avansează. Se vorbește public despre extinderea ATI, Consiliul Județean aprobă documentații și solicitarea finanțării proiectului mai amplu care cuprindea Unitatea de Primiri Urgențe și Terapia Intensivă, iar spitalul contractează separat servicii de proiectare pentru extinderea și modernizarea ATI, în valoare de 287.000 de lei fără TVA.
Așadar, când Larisa Blănari ajunge în 2026 la concurs cu ATI printre prioritățile proiectului său managerial, nu pornește de la o coală albă.
Instituția identificase problema.
Instituția comandase documentații.
Administrația aprobase investiția.
Fusese solicitată finanțare.
Spitalul contractase proiectarea.
Aici începe examenul adevărat al comisiei.
Trebuie însă lămurit altceva:
ce reprezintă contribuția managerială proprie a candidatului și ce reprezintă continuarea unor proiecte deja elaborate și plătite de instituție?
Între proiectul vechi și cel nou lipsesc niște explicații
Proiectul din 2026 nu spune pur și simplu „continuăm proiectul ATI început în anii anteriori”.
Propune un corp nou pentru 50 de paturi și introduce printre activitățile viitoare fundamentarea necesității, realizarea studiului de fezabilitate, stabilirea necesarului de spații, evaluarea costurilor și alegerea soluției tehnico-economice.
Aici trebuie pus pe masă dosarul vechi.
Dacă actuala propunere reprezintă continuarea investiției pentru care spitalul comandase deja documentații și proiectare, trebuie explicat ce se păstrează din acea soluție și ce se schimbă.
Dacă este o soluție tehnică nouă, trebuie explicat de ce s-a renunțat sau s-a modificat soluția anterioară, ce parte din proiectarea deja contractată mai poate fi utilizată și ce parte trebuie refăcută.
Nu pentru că orice schimbare ar fi suspectă. Un proiect poate fi modificat din motive tehnice, financiare sau funcționale perfect legitime.
Dar aici vorbim despre bani publici.
Iar banii publici lasă documente.
50 de paturi. 2.500 de metri pătrați. 42.004.600 de lei. Cine a făcut calculul?
Mai apare ceva.
Proiectul managerial oferă deja trei parametri foarte preciși:
50 de paturi.
Aproximativ 2.500 de metri pătrați.
42.004.600 de lei fără TVA.
În același timp, printre activitățile care urmează să fie realizate apar studiul de fezabilitate, stabilirea necesarului de spații, evaluarea costurilor și alegerea soluției tehnico-economice.
Atunci comisia are o întrebare simplă.
Din ce document provin parametrii pe care îi avem deja?
Cine a stabilit necesarul de 50 de paturi?
Cine a calculat suprafața de aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Din ce deviz, notă conceptuală, studiu, proiect sau estimare rezultă suma de 42.004.600 de lei fără TVA?
Și când a fost întocmit documentul respectiv?
Poate exista o explicație tehnică perfect normală. O investiție poate avea o estimare preliminară înaintea studiului de fezabilitate.
Dar atunci documentul din care provine estimarea trebuie să existe.
Și trebuie pus lângă proiectul candidatei.
Pentru că exact aici intră în scenă o altă achiziție făcută de spital.
În aprilie, spitalul mai plătește 260.400 de lei pentru consultanță
În aprilie 2026, în timpul mandatului interimar al Larisei Blănari, Spitalul Suceava contractează de la Hospital Consulting servicii în valoare de 260.400 de lei fără TVA.
Obiectul achiziției este:
„servicii de evaluare a randamentelor în vederea elaborării și adaptării deciziilor operative 2026”.
Firma își descrie public activitatea ca incluzând analiza activității spitalelor, identificarea punctelor în care este nevoie de intervenție, planificare, eficientizarea secțiilor clinice, evaluarea și redimensionarea structurii clinice și strategii de dezvoltare.
Asta nu dovedește că Hospital Consulting a scris proiectul Larisei Blănari.
Nici nu trebuie afirmat așa ceva fără documente.
Dovedește însă că spitalul a plătit peste un sfert de milion de lei pentru servicii aflate foarte aproape de materia unui proiect managerial: evaluarea activității, randamente, decizii operative, eficientizare și dezvoltare.
Prin urmare, înainte ca proiectul candidatei să primească o notă, raportul sau rapoartele produse în baza acelui contract trebuie comparate cu el.
Ce probleme a identificat consultantul?
Ce a spus despre ATI?
A recomandat redimensionarea structurii?
Apare acolo numărul de 50 de paturi?
Apare suprafața de aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Apare o estimare apropiată de 42.004.600 de lei?
Nu trebuie inventată nicio conspirație.
Trebuie comparate două documente.
Atât.
Pe 4 august, ATI de 40 de paturi avea deja nevoie de încă 35 de posturi
Între timp avem și documentul care lămurește povestea celor 35 de posturi apărute în august.
Procesul-verbal nr. 477 din 4 august 2026 al Comitetului Director, ședință condusă de Larisa Blănari în calitate de manager interimar, arată explicit că suplimentarea de personal pentru ATI a fost calculată pentru structura existentă de 40 de paturi.
Nu pentru 50.
Pentru cele 40 de paturi sunt introduse în statul de funcții încă 20 de posturi de asistent medical, 9 de infirmieră și 6 de îngrijitoare.
Exact 35 de posturi.
Documentul explică și motivul: conducerea constata un deficit important de personal față de necesarul stabilit prin normative și urmărea atât reflectarea necesarului real, cât și planificarea dezvoltării resurselor umane pe termen mediu și lung.
Mai există o precizare importantă.
Posturile nou-create nu însemnau că 35 de oameni urmau să fie angajați a doua zi. Documentul arată că ele nu erau bugetate pentru ocupare imediată, urmând să constituie baza planificării ulterioare.
Așadar, în august 2026 situația oficială era aceasta:
ATI avea 40 de paturi, iar conducerea spitalului constata că pentru această structură mai trebuie introduse 35 de posturi numai în trei categorii de personal.
Câteva săptămâni mai târziu, proiectul managerial propune creșterea ATI la 50 de paturi.
Adică o creștere cu 25% a capacității.
Atunci lângă costul construcției trebuie pus obligatoriu și costul funcționării.
Câți medici vor fi necesari pentru 50 de paturi?
Câți asistenți?
Câte infirmiere?
Câte îngrijitoare?
Câte dintre cele 35 de posturi introduse în august acoperă deficitul structurii actuale și ce personal suplimentar va necesita extinderea?
Cât va costa anual acest personal?
Pentru clădire avem o estimare de 42.004.600 de lei fără TVA.
Pentru oamenii care trebuie să țină cele 50 de paturi ATI deschise 24 de ore din 24 trebuie să existe o fundamentare la fel de serioasă.
Pentru că o secție ATI nu funcționează cu beton, monitoare și ventilatoare.
Funcționează cu oameni.
Iar proiectul pentru care spitalul plătise deja unde este?
Aici cele două fire se întâlnesc.
Avem proiectul ATI început cu ani înainte.
Avem proiectare contractată în 2024.
Avem consultanță managerială cumpărată în aprilie 2026.
Avem o analiză de personal făcută sub conducerea Larisei Blănari în august 2026.
Și avem proiectul de concurs din septembrie 2026.
Atunci comisia nu trebuie să evalueze fiecare document într-un sertar separat.
Trebuie să le pună unul lângă altul.
Ce prevedea proiectarea ATI din 2024?
Ce soluție tehnică propunea?
Câte paturi?
Ce suprafață?
Ce s-a păstrat?
Ce s-a abandonat?
Ce a recomandat Hospital Consulting?
Ce a stabilit conducerea spitalului în august?
Și din care dintre aceste documente provin cei trei parametri care apar acum în proiectul candidatei: 50 de paturi, aproximativ 2.500 de metri pătrați și 42.004.600 de lei?
Abia după aceea putem afla ce reprezintă continuitate instituțională și ce reprezintă contribuția managerială proprie a Larisei Blănari.
Regulamentul concursului face această distincție importantă
Concursul nu îi cere candidatului să inventeze un spital nou.
Îi cere însă ceva foarte concret: o declarație pe propria răspundere că proiectul de management este conceput și realizat integral de candidat.
Asta nu înseamnă că folosirea datelor, investițiilor sau proiectelor instituției transformă automat proiectul într-unul neoriginal.
Dar înseamnă că, atunci când candidatul este chiar managerul interimar al instituției, iar instituția a plătit anterior documentații tehnice, proiectare și consultanță relevantă pentru problemele și soluțiile prezentate ulterior la concurs, comisia trebuie să poată arăta ce anume evaluează.
Altfel, nota riscă să măsoare cât de bine au fost recompuse într-un document de concurs lucruri produse anterior de spital.
Iar asta nu mai este o problemă de stil.
Este chiar obiectul evaluării.
Și aici reapare politica
Larisa Blănari nu are doar un trecut administrativ.
Are și unul politic foarte recent.
În 2024 conducea Organizația Femeilor Social Democrate Suceava și participa la acțiuni politice alături de liderii PSD ai județului.
Pe lista oficială PSD Suceava pentru Camera Deputaților din 2024, Eugen Bejinariu era primul.
Larisa Blănari era a patra.
Îi găsim împreună la evenimentele partidului, în campanie și în acțiuni publice. În martie 2024, Bejinariu o felicita public pentru evenimentul Organizației Femeilor Social Democrate de la Suceava, pe care îl numea „cu ștaif”.
Astăzi, Bejinariu conduce Comisia parlamentară pentru controlul activității Serviciului Român de Informații și vorbește public despre vulnerabilități și despre verificarea „interdependențelor” care pot afecta funcționarea instituțiilor.
La Suceava nu trebuie însă descoperită nicio operațiune clandestină.
Nu trebuie interceptat nimeni.
Nu trebuie declasificat nimic.
Documentele sunt suficiente.
Fosta colegă de partid și de listă a lui Eugen Bejinariu ajunge manager interimar al celui mai important spital al județului în mandatul finului său, Gheorghe Șoldan.
După un an se organizează concursul.
Există un singur candidat.
Larisa Blănari.
Iar proiectul candidatului unic cuprinde ca mare prioritate o investiție la care instituția lucra cu ani înainte.
Dacă tot ne plac „interdependențele”, aceasta poate fi privită fără binoclu.
Uneori nu trebuie să vezi până la SRI.
Este suficient să vezi până la Spitalul Județean.
Despre presa prietenoasă, deocamdată să vorbim numai cu contractele pe masă
În versiunea inițială a acestui articol am ridicat și problema relațiilor financiare dintre spital și presa locală.
Întrebarea rămâne legitimă, dar trebuie tratată exact la fel ca proiectul ATI: cu documentele în față.
Nu este suficient să spunem că o publicație scrie favorabil despre conducerea spitalului.
Trebuie stabilit cine a contractat servicii cu instituția, care este firma, ce publicație operează, ce sumă a primit, pentru ce serviciu și în ce perioadă.
Abia apoi poate fi analizat dacă relația financiară a fost dezvăluită cititorilor atunci când publicația a scris despre conducerea spitalului.
Asta voi trata separat, contract cu contract.
Pentru concursul din 30 septembrie avem deja suficiente documente fără să amestecăm lucrurile.
Nașa intră singură în sală
Să le punem în ordine.
În 2022, spitalul avea deja în programul său extinderea și modernizarea ATI.
În 2024, investiția avansase administrativ, iar spitalul contracta proiectarea pentru extinderea și modernizarea secției.
În aprilie 2026, sub conducerea interimară a Larisei Blănari, spitalul cumpără cu 260.400 de lei fără TVA servicii de evaluare a randamentelor pentru elaborarea și adaptarea deciziilor operative.
Pe 4 august 2026, Comitetul Director condus de Blănari constată deficitul de personal și introduce 35 de posturi suplimentare pentru actuala ATI de 40 de paturi.
În septembrie 2026, la concurs rămâne un singur candidat.
Larisa Blănari.
Iar proiectul ei managerial propune:
50 de paturi.
Aproximativ 2.500 de metri pătrați.
42.004.600 de lei fără TVA.
Acum comisia are nevoie de mai puține discursuri și de mai multe documente.
Din ce document provin cele 50 de paturi?
Din ce calcul provin cei aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Cine a estimat cei 42.004.600 de lei și când?
Ce prevedea proiectarea ATI contractată în 2024 și ce s-a întâmplat cu ea?
Ce conține analiza Hospital Consulting cumpărată în 2026?
Ce personal necesită ATI cu 50 de paturi și cât va costa anual, în condițiile în care conducerea tocmai constatase deficit de personal pentru cele 40 existente?
Și, după ce punem toate documentele unul lângă altul:
ce anume reprezintă contribuția managerială proprie a candidatului?
Acum este examenul comisiei
Larisa Blănari are de susținut un proiect.
Comisia are de susținut credibilitatea concursului.
Pentru că un concurs cu un singur candidat, care este deja manager interimar, are un trecut politic recent, are o relație de cumetrie cu președintele autorității tutelare și prezintă drept prioritate managerială o investiție la care instituția lucra de patru ani nu poate fi închis cu o audiere politicoasă și un punctaj.
Nu este suficient să ni se spună că procedura a fost respectată.
Trebuie să vedem că a existat evaluare.
Comparați proiectul candidatei cu proiectarea ATI deja contractată.
Puneți lângă el documentele investiției începute în 2022.
Puneți lângă el rezultatele consultanței cumpărate în aprilie.
Puneți lângă el procesul-verbal din 4 august privind personalul ATI.
Cereți sursa celor 50 de paturi, a celor aproximativ 2.500 de metri pătrați și a celor 42.004.600 de lei.
Și apoi dați nota pe care considerați că o justifică răspunsurile.
Pentru că după ce separăm proiectele instituției, documentațiile plătite de instituție, consultanța cumpărată de instituție și reorganizările făcute deja de instituție, rămâne aceeași întrebare cu care am început:
cât din proiectul Larisei Blănari este, de fapt, proiectul Larisei Blănari?
Nașa intră singură în sală.
Pe 30 septembrie vom vedea dacă acolo are loc un concurs adevărat sau doar ultima etapă administrativă pentru păstrarea pe scaun a persoanei care îl ocupă deja.
Vezi și: Deputatul de Suceava care vede până la SRI, dar nu o vede pe Larisa Blănari · Mai întâi verdictul, apoi analiza: cum s-a reorganizat Spitalul Suceava. 58.080 de lei pentru o analiză al cărei rezultat era deja la televizor · 58.080 de lei ca să afli că spitalul trebuie să cumpere aplicații. Consultantul care a reorganizat Suceava fără să înțeleagă cum funcționează un spital · Mereu alături
