Larisa Blănari intră singură în concursul pentru conducerea Spitalului Județean Suceava cu extinderea ATI printre marile sale obiective. Numai că spitalul pregătea investiția din 2022 și plătise deja proiectarea în 2024. În jurul candidatei găsim PSD, relația de cumetrie cu Gheorghe Șoldan, fostul coleg de campanie Eugen Bejinariu, consultanță plătită de spital și o întrebare simplă: ce anume din proiectul de concurs îi aparține candidatului?
Pe 30 septembrie, la ora 10.00, Larisa Blănari intră în sala de ședințe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava pentru proba publică a concursului de manager.
Nu va avea contracandidat.
Este singura candidată rămasă în cursă, iar dosarul ei a fost declarat admis. Concursul este organizat pentru funcția pe care o ocupă deja interimar din 24 septembrie 2025.
În România, un concurs cu un singur nu trebuie tratat ca o ceremonie în care candidatul vine, citește douăzeci de pagini, comisia pune câteva întrebări și toată lumea pleacă acasă mulțumită că procedura a fost bifată.
Mai ales când candidatul unic nu este un necunoscut venit din afara sistemului.
Larisa Blănari conduce deja spitalul. Înainte a condus Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Suceava. A condus Organizația Județeană a Femeilor Social Democrate. A fost candidat PSD. În 2024 apare cu un împrumut de 660.000 de lei către PSD.
Și este nașa de cununie a lui Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava, autoritatea în subordinea căreia se află spitalul.
Acesta este decorul în care are loc concursul.
Dar decorul devine cu adevărat interesant abia când deschidem proiectul de management.
Candidata descoperă ATI. Spitalul o descoperise în 2022
Una dintre problemele critice identificate de Larisa Blănari este secția de Anestezie și Terapie Intensivă.
Actualele 40 de paturi ar trebui să devină 50. Ar urma să existe aproximativ 2.500 de metri pătrați dedicați ATI, circuite separate, spații de izolare și o investiție evaluată foarte precis la 42.004.600 de lei fără TVA.
Frumos.
Numai că ATI nu este viziunea managerială apărută în 2026.
Spitalul Suceava lucra la extinderea și modernizarea ATI încă din 2022.
În programul de achiziții al instituției din februarie 2022 apăreau deja tema de proiectare, expertiza tehnică și documentația pentru avizarea lucrărilor de intervenție necesare extinderii și modernizării ATI.
Deci cu patru ani înainte ca Larisa Blănari să intre singură în concurs cu ATI printre marile sale obiective manageriale, spitalul identificase deja problema și începuse drumul administrativ pentru rezolvarea ei.
Și nu a rămas la nivel de intenție.
În 2024 se vorbea deja public despre dublarea suprafeței ATI, în cadrul proiectului amplu de dezvoltare a Unității de Primiri Urgențe și a Terapiei Intensive.
În noiembrie 2024, Consiliul Județean aproba solicitarea finanțării proiectului integrat, cu o valoare de aproximativ 101 milioane de lei.
Spitalul a mers și mai departe.
A contractat separat serviciile de proiectare pentru extinderea și modernizarea secției ATI, cu 287.000 de lei fără TVA.
Așadar, înainte ca Larisa Blănari să-și scrie proiectul pentru concursul din 2026, instituția identificase problema ATI, comandase documentații, administrația aprobase indicatori tehnico-economici, fusese solicitată finanțare și spitalul plătise proiectarea.
ATI nu era o idee.
Era deja un proiect al spitalului.
Iar în septembrie 2026 proiectul instituției reapare în proiectul candidatului unic drept una dintre problemele manageriale pe care candidata urmează să le rezolve.
Aici comisia ar trebui să lase politețurile și să întrebe simplu:
Ce anume din această soluție este proiectul Larisei Blănari?
Pentru că între timp spitalul a mai plătit și consultanță.
În aprilie 2026, în timpul mandatului interimar al Larisei Blănari, spitalul contractează cu 260.400 de lei fără TVA servicii de la Hospital Consulting.
Obiectul achiziției este suficient de interesant încât merită citit integral:
„servicii de evaluare a randamentelor în vederea elaborării și adaptării deciziilor operative 2026”.
Peste un sfert de milion de lei plătiți pentru analizarea activității și fundamentarea deciziilor instituției.
Câteva luni mai târziu, managerul instituției intră în concurs cu un proiect care analizează spitalul, identifică probleme, selectează priorități, dimensionează resurse și propune decizii.
Atunci raportul Hospital Consulting trebuie pus lângă proiectul Larisei Blănari.
Nu trebuie inventată nicio conspirație și nici nu trebuie afirmat, fără dovadă, că firma i-ar fi scris proiectul.
Trebuie făcut ceva mult mai simplu.
Comparate documentele.
Ce probleme a identificat consultantul?
Ce reorganizări a recomandat?
Ce a spus despre ATI?
Ce capacitate a recomandat?
Apar acolo 50 de paturi?
Apar cei aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Apare estimarea de 42.004.600 de lei?
Pentru că acești trei parametri nu sunt metafore manageriale.
Sunt cifre.
Iar cifrele trebuie să provină de undeva.
50 de paturi, 2.500 mp, 42.004.600 lei. Cine le-a calculat?
Proiectul de management ne spune foarte exact cât va costa investiția, dar printre activitățile viitoare introduce tocmai realizarea studiului de fezabilitate, stabilirea necesarului de spații, evaluarea costurilor și alegerea soluției tehnico-economice.
Atunci apare o contradicție pe care comisia trebuie s-o lămurească.
Dacă încă urmează să stabilim prin studiu necesarul, soluția și costurile, de unde avem deja suma de 42.004.600 de lei fără TVA?
Cine a calculat-o?
Pe baza cărui document?
Când?
Și cine a stabilit că soluția optimă înseamnă exact 50 de paturi și aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Poate răspunsurile există în documentele spitalului.
Dar tocmai asta ar face situația și mai interesantă.
Pentru că regulamentul concursului îi cere candidatului să depună „declarație pe propria răspundere […] că proiectul de management este conceput și realizat integral de către candidat”. Anunțul oficial precizează, de asemenea, că proiectul se realizează individual de candidat.
Nimeni nu pretinde că un candidat trebuie să reinventeze spitalul. Dar când instituția a plătit proiectarea ATI și apoi încă 260.400 de lei pentru evaluarea randamentelor și fundamentarea deciziilor, comisia are obligația să distingă limpede între ce a produs instituția cu bani publici și ce a produs candidatul pentru concurs.
Altfel evaluăm ce?
Capacitatea candidatului de a pune copertă nouă peste dosarele spitalului?
Cu câteva săptămâni înainte mai apar 35 de posturi la ATI
Cronologia mai oferă un detaliu delicios.
În august 2026, cu numai câteva săptămâni înaintea concursului, Spitalul Suceava propune crearea a 362 de posturi noi.
Cea mai mare suplimentare destinată unei secții merge exact unde trebuie:
la ATI.
35 de posturi.
Zece posturi de asistent medical cu studii superioare, zece de asistent medical cu studii postliceale, nouă de infirmieră și șase de îngrijitoare.
Apoi vine septembrie și aflăm din proiectul candidatei că ATI trebuie să treacă de la 40 la 50 de paturi.
Atunci vrem calculul care a stat la baza celor 35 de posturi.
Au fost normate pentru actualele 40 de paturi sau pentru viitoarele 50?
Dacă au fost calculate pentru 50, atunci ATI cu 50 de paturi exista deja în planificarea administrativă a spitalului înainte ca proiectul de concurs să fie depus.
Și încă o bucată din ceea ce ni se prezintă drept proiect managerial se întoarce în sertarele instituției.
Dar ATI pe care am plătit-o deja unde este?
Aici ajungem la întrebarea despre bani.
Spitalul plătise deja proiectarea extinderii și modernizării ATI.
Acum proiectul Larisei Blănari propune din nou fundamentarea necesității, stabilirea necesarului de spații, realizarea studiului de fezabilitate, evaluarea costurilor și alegerea soluției tehnico-economice.
Atunci unde este proiectul pentru care s-au cheltuit deja bani?
Dacă ATI propusă acum reprezintă continuarea soluției vechi, de ce ne întoarcem la studiul de fezabilitate?
Dacă reprezintă o soluție diferită, cine a decis schimbarea?
Unde este documentul care explică de ce proiectul vechi nu mai este potrivit?
Cât din proiectarea plătită cu 287.000 de lei fără TVA mai poate fi folosită?
Nu discutăm despre orgolii profesionale.
Discutăm despre banii unui spital public.
Și aici intră în scenă marele Eugen Bejinariu
Pentru că Larisa Blănari nu a apărut din spuma mării administrative.
Înainte să fie manager, a făcut politică.
Iar unul dintre oamenii alături de care o găsim în această perioadă este deputatul PSD de Suceava Eugen Bejinariu.
În martie 2024, Bejinariu participa la Consiliul Politic al Organizației Femeilor Social Democrate Suceava și o felicita public pe Larisa Blănari pentru evenimentul „cu ștaif” organizat de aceasta.
Îi găsim împreună și în acțiunile electorale ale PSD prin județ.
La alegerile parlamentare din 2024, Bejinariu era primul pe lista PSD Suceava pentru Camera Deputaților.
Larisa Blănari era pe locul patru.
Aceeași echipă.
Astăzi, Eugen Bejinariu conduce tocmai Comisia parlamentară pentru controlul activității Serviciului Român de Informații și vorbește public despre necesitatea verificării vulnerabilităților și a „interdependențelor” care influențează funcționarea instituțiilor.
Foarte bine.
Atunci poate coborî privirea și de la serviciile secrete până la Suceava.
Pentru că aici nu trebuie interceptat nimeni.
Nu trebuie urmărită nicio dronă.
Nu trebuie descoperită nicio operațiune clandestină.
Nu trebuie declasificat nimic.
Documentele sunt publice.
Fosta colegă de partid, de listă și de campanie a lui Eugen Bejinariu, fostă șefă a femeilor PSD Suceava și persoană care apare cu 660.000 de lei împrumutați partidului, ajunge manager interimar al celui mai important spital al județului în mandatul finului său, Gheorghe Șoldan.
După un an se organizează concursul.
Se înscrie o singură persoană.
Larisa Blănari.
Iar candidata vine la concurs cu un proiect în care una dintre marile soluții manageriale privește o investiție la care spitalul lucra de patru ani și pentru care plătise deja proiectare.
În timpul mandatului ei interimar, spitalul mai plătește peste un sfert de milion de lei pentru consultanță destinată fundamentării deciziilor.
Cu câteva săptămâni înaintea concursului cere 35 de posturi noi pentru ATI.
Apoi candidata prezintă ATI de 50 de paturi, 2.500 de metri pătrați și 42.004.600 de lei.
Dacă tot este specialitatea domnului Bejinariu să controleze „interdependențe”, are una foarte aproape.
Larisa Blănari. PSD Suceava. Gheorghe Șoldan. Spitalul Județean. Candidat unic. Proiectele instituției. Banii instituției.
Uneori nu trebuie să vezi până la SRI.
Este suficient să vezi până la Spitalul Județean.
Și presa care ne spune că totul este minunat cine o plătește?
Mai există o piesă în această poveste pe care nu avem niciun motiv s-o ascundem.
Spitalul este instituție publică și contractele sale sunt bani publici.
Iar printre contractele instituției există și bani pentru presă, publicitate, promovare și servicii media.
Asta contează enorm atunci când citim ceea ce presa locală ne spune despre managerul spitalului.
Publicul are dreptul să știe când publicația care laudă conducerea unei instituții sau îi atacă pe criticii acesteia are simultan o relație financiară cu instituția despre care scrie.
Și avem chiar acum un exemplu aproape caricatural.
În timp ce concursul Larisei Blănari este contestat public, Glasul Sucevei publică un editorial despre „cinism, bârfe și fobie de concurs”, în care criticii sunt transformați în „justițiari” care ar vrea să anuleze democrația la Spitalul Județean.
Minunat.
Atunci să lăsăm „justițiarii”.
Să lăsăm „bârfele”.
Și să discutăm contractele.
Cine primește bani de la spital?
Cât primește?
Pentru ce servicii?
De când?
Și cum relatează publicațiile respective despre conducerea instituției care le plătește?
Asta nu este bârfă.
Este contabilitate.
Iar când banii provin de la contribuabil, contabilitatea trebuie să stea la vedere.
Nașa intră singură în sală
Să strângem toate piesele într-o singură fotografie.
Larisa Blănari a condus Organizația Județeană a Femeilor Social Democrate Suceava.
A candidat pentru PSD.
A mers în campanie alături de Eugen Bejinariu și ceilalți lideri ai partidului.
Apare cu 660.000 de lei împrumutați PSD.
Este nașa de cununie a lui Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean în subordinea căruia se află spitalul.
În septembrie 2025 devine manager interimar.
În aprilie 2026, spitalul plătește 260.400 de lei fără TVA pentru servicii de evaluare a randamentelor și fundamentarea deciziilor operative.
În august, instituția solicită 35 de posturi suplimentare pentru ATI.
În septembrie se închide înscrierea la concurs.
Rămâne un singur candidat.
Larisa Blănari.
Iar în proiectul său de management apare ca problemă critică tocmai ATI, investiție pe care spitalul o pregătea cel puțin din 2022 și pentru care plătise deja proiectarea.
Acum ni se propun:
50 de paturi.
Aproximativ 2.500 de metri pătrați.
42.004.600 de lei fără TVA.
Și toate acestea într-un proiect despre care candidata declară pe propria răspundere că este conceput și realizat integral de ea, exact cum cere regulamentul concursului.
Atunci comisia nu are nevoie de întrebări sofisticate.
Are nevoie de documente.
Cine a stabilit cele 50 de paturi?
Din ce document provin cei aproximativ 2.500 de metri pătrați?
Cine a calculat cei 42.004.600 de lei?
Ce conține raportul Hospital Consulting pentru care spitalul a plătit 260.400 de lei fără TVA?
Cele 35 de posturi ATI au fost normate pentru 40 sau pentru 50 de paturi?
Ce s-a întâmplat cu proiectarea ATI pentru care spitalul plătise deja?
Și, după ce răspundem la toate acestea:
ce anume din proiectul de management este contribuția managerială proprie a candidatului?
Pe 30 septembrie, susținerea este publică. Regulamentul permite participarea presei și a persoanelor care își anunță intenția în termenul stabilit și permite oricărei persoane să transmită comisiei întrebări referitoare la proiectul de management.
Așadar, nimeni nu poate spune că aceste întrebări n-au unde să fie puse.
Acum este examenul comisiei
Larisa Blănari are de susținut un proiect.
Comisia are însă de susținut ceva mai important:
credibilitatea concursului.
Pentru că atunci când ai un singur candidat, fost lider politic local, finanțator important al partidului, nașa președintelui Consiliului Județean care controlează instituția, manager interimar al instituției și autor declarat al unui proiect în care găsim obiective pentru care aceeași instituție cheltuia bani cu ani înainte, nu poți organiza o audiere de complezență și apoi să te ascunzi în spatele unui punctaj.
Nu mai ajunge să ne spuneți că procedura a fost respectată.
Arătați-ne că a existat evaluare.
Arătați-ne că ați verificat de unde provin cifrele.
Arătați-ne că ați comparat proiectul candidatului cu proiectele instituției.
Arătați-ne raportul consultantului.
Arătați-ne ce s-a întâmplat cu proiectarea ATI deja plătită.
Arătați-ne cum ați separat munca instituției de contribuția candidatului.
Și după aceea dați nota pe care considerați că o merită.
Pentru că, după ce scădem din proiect proiectele pe care spitalul le avea deja, documentațiile pe care spitalul le plătise deja, consultanța pentru care spitalul plătise deja și reorganizările pe care instituția le pornise deja, rămâne o întrebare pe care nici cumetria, nici partidul, nici comunicatele și nici presa prietenoasă nu o pot rezolva:
cât din proiectul Larisei Blănari mai este, de fapt, proiectul Larisei Blănari?
Eugen Bejinariu poate controla SRI.
Gheorghe Șoldan poate conduce Consiliul Județean.
Presa poate scrie că la spital totul merge minunat.
Dar pe 30 septembrie, în sala aceea, membrii comisiei vor trebui să pună niște note.
Și de data aceasta documentele sunt deja pe masă.
Dacă după toate acestea candidata trece prin concurs fără ca aceste contradicții să primească răspunsuri serioase, nu vom fi aflat doar ceva despre Larisa Blănari.
Vom fi aflat ceva mult mai urât despre mecanismul care a făcut posibil întregul tablou.
Nașa intră singură în sală.
Vom vedea dacă iese manager după un concurs adevărat.
Sau dacă România a mai inventat o dată un concurs pentru o funcție al cărei ocupant era deja așezat pe scaun.
Vezi și: Deputatul de Suceava care vede până la SRI, dar nu o vede pe Larisa Blănari · Mai întâi verdictul, apoi analiza: cum s-a reorganizat Spitalul Suceava. 58.080 de lei pentru o analiză al cărei rezultat era deja la televizor · 58.080 de lei ca să afli că spitalul trebuie să cumpere aplicații. Consultantul care a reorganizat Suceava fără să înțeleagă cum funcționează un spital · Mereu alături
