În fiecare octombrie, România își îndreaptă privirea spre Iași. Televiziunile transmit imagini cu pelerinii veniți la moaștele Sfintei Parascheva, jurnaliștii numără oamenii care așteaptă la rând, autoritățile anunță măsuri de ordine publică, iar organizatorii explică unde începe coada și câte ore durează până ajungi în fața raclei. Anul acesta, peste 1.500 de voluntari au fost mobilizați pentru îndrumarea pelerinilor, iar peste 50.000 de ghiduri au fost pregătite pentru cei care vin la Iași.
Printre acești oameni sunt numeroase femei care se roagă pentru sănătatea lor, pentru copii, pentru părinți sau pentru cineva apropiat. Unele au străbătut sute de kilometri, au suportat frigul și oboseala și sunt dispuse să aștepte ore întregi pentru câteva clipe în fața moaștelor. Credința le dă speranță, iar speranța are o valoare pe care niciun medic nu ar trebui să o disprețuiască.
Numai că octombrie mai are o semnificație, despre care România vorbește incomparabil mai puțin în spațiul public. Este luna internațională de conștientizare a cancerului de sân, una dintre cele mai frecvente afecțiuni oncologice ale femeilor. O lună în care ar trebui să aflăm câte femei au fost chemate la mamografie, câte au fost examinate, câte au primit un diagnostic la timp și câte au început tratamentul înainte ca boala să avanseze.
În schimb, avem câteva clădiri iluminate în roz, comunicate de presă și proiecte europene prezentate festiv. La Iași, pe 1 octombrie, Muzeul Unirii a fost iluminat în roz pentru lansarea regională a unui nou program de screening mamar. A doua zi, Institutul Regional de Oncologie anunța că unitatea mobilă destinată examinării femeilor vulnerabile urma să înceapă deplasările abia la sfârșitul lunii.
Contrastul devine și mai apăsător când citim statisticile europene. România se află printre țările cu cea mai redusă participare la screeningul cancerului de sân. Datele utilizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arătau că numai 9% dintre femeile românce cu vârste între 50 și 69 de ani efectuaseră o mamografie în ultimii doi ani, potrivit anchetei din 2019. Eurostat explica, la începutul lui octombrie 2026, că România nu dispunea de date administrative comparabile privind participarea la un program național organizat de screening mamar.
Și totuși, statul român știe de ani întregi ce are de făcut. A avut proiecte-pilot, a cumpărat echipamente, a pregătit personal, a elaborat metodologii și a introdus servicii preventive în sistemul de decontare. În Moldova, prin proiectul ONCOFEM, aproape 24.000 de femei au beneficiat de mamografii în perioada 2021–2023. Ar fi firesc să știm câte dintre ele au fost rechemate după doi ani, câte au avut rezultate suspecte și câte au ajuns la diagnostic și tratament. Un asemenea bilanț complet nu este însă ușor de găsit în informațiile publice.
Acum avem DARIA, un nou proiect finanțat cu aproape 260 de milioane de lei, care promite 119.000 de mamografii până la sfârșitul anului 2029. Proiectul urmărește să ajungă la femeile vulnerabile, inclusiv la cele din comunitățile izolate, pentru care accesul la investigații medicale este dificil. Este o inițiativă necesară, dar succesul ei va trebui măsurat prin femeile examinate și urmărite medical, prin cancerele depistate precoce și prin continuitatea screeningului după încheierea finanțării europene.
În octombrie 2026, pentru acest proiect se derulează inclusiv o licitație de peste opt milioane de lei pentru campanii de informare și mobilizare, iar dezvoltarea registrului informatic de screening face obiectul unei alte achiziții, estimate la aproape două milioane și jumătate de lei. România continuă să construiască mecanisme administrative pentru a identifica, informa și chema femeile la mamografie.
La câțiva kilometri de Institutul Regional de Oncologie, organizatorii pelerinajului au deja o infrastructură de comunicare impresionantă. Există voluntari, ghiduri, puncte de informare, numere de telefon și actualizări permanente. Oamenii află unde trebuie să meargă, pe cine să întrebe și cum să ajungă la destinație.
Mă întreb câte dintre femeile venite la Iași pentru sărbătoarea Sfintei Parascheva au făcut o mamografie în ultimii doi ani. Câte știu că pot beneficia de investigații preventive decontate? Câte au primit vreodată o invitație personală la screening? Câte ar accepta să fie programate dacă, printre informațiile oferite în timpul pelerinajului, ar exista și posibilitatea de a intra în legătură cu un serviciu medical?
Sunt lucruri care ar putea fi verificate printr-o cercetare simplă, chiar în mijlocul pelerinajului. Iar o colaborare între Mitropolie, Institutul Regional de Oncologie, Direcția de Sănătate Publică și medicii de familie ar putea transforma această întâlnire anuală într-o ocazie de informare și înscriere voluntară la screening, fără să tulbure în vreun fel desfășurarea evenimentului religios.
Biserica are o capacitate extraordinară de a ajunge la oameni pe care administrația sanitară îi găsește cu dificultate. Mai ales în mediul rural, unde preotul poate fi una dintre persoanele în care comunitatea are cea mai mare încredere. Ar fi o contribuție importantă dacă această încredere ar ajuta și la transmiterea unui mesaj medical elementar: cancerul de sân poate fi depistat înainte de apariția simptomelor, iar diagnosticul precoce poate schimba radical prognosticul.
Desigur, un pelerinaj durează câteva zile, iar screeningul trebuie organizat permanent. O mamografie necesită echipamente, personal calificat, interpretarea imaginilor și investigații suplimentare atunci când apar suspiciuni. Tocmai de aceea responsabilitatea principală aparține autorităților sanitare, care trebuie să construiască un sistem capabil să funcționeze și în restul celor unsprezece luni ale anului.
Ceea ce mă tulbură este ușurința cu care România poate mobiliza o întreagă infrastructură pentru un eveniment de câteva zile și dificultatea cu care reușește să organizeze accesul periodic la o investigație medicală esențială. Avem o țară în care oamenii își planifică din timp drumul până la moaște, în timp ce multe femei trebuie să descopere singure unde și cum pot face o mamografie.
Iar femeia care așteaptă la racla Sfintei Parascheva poate fi aceeași femeie care are nevoie de un screening mamar. Poate că se roagă tocmai pentru sănătatea ei. Poate că a pierdut pe cineva din cauza cancerului. Poate că nu a fost niciodată la o mamografie, deși a trecut de 50 de ani.
Ar fi un gest de responsabilitate ca, după orele petrecute la rând, să poată pleca din Iași și cu informații clare despre unde se poate examina gratuit, când și în ce condiții. Iar dacă este eligibilă, chiar cu o programare.
La moaștele Sfintei Parascheva, oamenii vin cu speranța că vor fi ajutați. La mamografie, femeile ar trebui să ajungă înainte să aibă motive să se teamă.
Pentru asta nu este nevoie de o minune. Este nevoie ca statul român să își facă treaba.
Surse
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Breast Cancer Awareness Month 2026, 1–31 octombrie 2026. https://www.who.int/news-room/events/detail/2026/10/01/default-calendar/breast-cancer-awareness-month-2026
- OCDE și Comisia Europeană, EU Country Cancer Profile: Romania 2025, 3 februarie 2025. https://doi.org/10.1787/8474a271-en PDF: https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2025/02/eu-country-cancer-profile-romania-2025_ef833241/8474a271-en.pdf
- Eurostat, Breast cancer screening in the EU: a snapshot, 2 octombrie 2026. https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/edn-20261002-1
- Institutul Regional de Oncologie Iași, Proiectul DARIA – Despre proiect. https://daria.iroiasi.ro/
- Institutul Regional de Oncologie Iași, DARIA – Obiectivele proiectului. https://daria.iroiasi.ro/obiectivele-proiectului
- Institutul Regional de Oncologie Iași, comunicatul din 2 octombrie 2026 privind lansarea regională DARIA. https://www.iroiasi.ro/noutati
- Doxologia, 1.500 de voluntari vor fi alături de pelerinii veniți la Iași de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, octombrie 2026. https://doxologia.ro/1500-de-voluntari-vor-fi-alaturi-de-pelerinii-veniti-la-iasi-de-sarbatoarea-sfintei-cuvioase
- Doxologia, Sfânta Parascheva și Sfântul Paisie își așteaptă pelerinii: A început hramul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 8 octombrie 2026. https://doxologia.ro/sfanta-parascheva-sfantul-paisie-isi-asteapta-pelerinii-inceput-hramul-mitropoliei-moldovei
- OCDE, Beating Cancer Inequalities in the EU – Improving early diagnosis and screening programmes, 2024. https://www.oecd.org/en/publications/beating-cancer-inequalities-in-the-eu_14fdc89a-en/full-report/component-8.html
- Organizația Mondială a Sănătății, Breast cancer, fișă informativă actualizată la 3 iulie 2026. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/breast-cancer
Vezi și
Prevenția românească: bani, șefi, strategii și pacientul pe cont propriu
