Pe 21 octombrie, la clinica Opticline din Deva, medicul oftalmolog Daniel Angelescu a efectuat 130 de intervenții de înlocuire a cristalinului în 11 ore, în cadrul unei tentative de record mondial anunțate dinainte și pregătite pentru a fi prezentate publicului drept o performanță excepțională. Au urmat certificatul, conferința de presă, felicitările și articolele despre chirurgul care a reușit să opereze într-o singură zi cât alții în mai multe. Dintr-o activitate care ar trebui apreciată în primul rând după rezultatele medicale, organizatorii au făcut un eveniment de promovare în care cifra 130 a devenit atracția principală.
Pe 24 octombrie am publicat editorialul „Chirurgii au talent! Cine a transformat sala de operație în circ publicitar?”, în care am criticat această manieră de a organiza și prezenta intervențiile chirurgicale ca pe o competiție pentru recorduri mondiale. Am cerut Colegiului Medicilor din România să analizeze compatibilitatea unei asemenea practici cu deontologia profesională și cu reglementările privind publicitatea medicală. Competența chirurgului, corectitudinea indicațiilor operatorii și evoluția pacienților sunt chestiuni care se evaluează prin criterii clinice, în vreme ce transformarea unei zile operatorii într-un spectacol de notorietate ridică o problemă distinctă, asupra căreia organizația profesională ar fi avut toate motivele să se pronunțe.
Editorialul a atras atenția conducerii Colegiului Medicilor, iar în comentarii au apărut două personalități cu titulaturi și responsabilități pe măsura importanței instituției: prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR, și conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, secretarul general. Două dintre cele mai importante funcții ale organizației profesionale, reprezentate personal într-o discuție pornită de la un record chirurgical.
Doamna profesor universitar doctor Cătălina Poiană mi-a oferit o explicație amplă despre funcționarea instituției, despre verificările care pot avea loc fără să fie anunțate public, despre mecanismele de reprezentare și control și despre faptul că organizația profesională nu are obligația să prezinte rapoarte de activitate unor pagini de Facebook. Mi-a atras atenția inclusiv asupra pericolului de a transforma reacțiile instituționale într-un concurs de rapiditate, comparație pe care a considerat-o potrivită într-o discuție despre recordurile chirurgicale.
Printre aceste considerații s-a aflat însă și o afirmație care merită reținută:
„Activitatea medicală nu trebuie prezentată având drept temă centrală o competiție pentru doborârea unor recorduri. Numărul intervențiilor nu poate fi, singur, o măsură a calității actului medical.”
O poziție limpede, formulată chiar de președinta Colegiului Medicilor din România, în deplin acord cu ideea centrală a editorialului meu.
I-am răspuns doamnei profesor că apreciez această convergență și i-am explicat că solicitarea mea privea evaluarea evenimentului și clarificarea regulilor deontologice aplicabile. Restul discuției despre rapoarte de activitate, competiții între reacții publice și obligația instituției de a răspunde unor pagini de Facebook se îndepărtase considerabil de subiectul celor 130 de intervenții organizate sub semnul unui record mondial.
A venit apoi în sprijinul președintei și domnul conferențiar universitar doctor Gindrovel Dumitra, secretarul general al CMR, care a ținut să precizeze că instituția își exercită atribuțiile conform normelor legale, cu onestitate față de pacient, medic și profesia medicală, iar respectarea demnității profesiei reprezintă un obiectiv prioritar.
Apreciez grija domnului conferențiar pentru reputația instituției pe care o reprezintă. Mi-ar fi plăcut însă să aflu și cum se raportează această instituție la organizarea unei competiții de recorduri într-o sală de operație. Comentariul său a rămas la asigurările generale privind activitatea Colegiului, deși discuția pornise de la o practică precisă, cu implicații deontologice care meritau examinate.
Astăzi este 7 noiembrie. Au trecut 17 zile de la evenimentul de la Deva și două săptămâni de la intervențiile publice ale președintei și secretarului general al CMR.
Am căutat o continuare instituțională a acestei discuții. Un comunicat, o informare adresată medicilor, o clarificare privind promovarea recordurilor chirurgicale sau o reiterare publică a principiului exprimat de doamna profesor Poiană. Până la această dată, în sursele publice consultate, nu am identificat nimic de acest fel.
Este posibil ca instituția să fi desfășurat verificări interne, să fi solicitat informații clinicii sau să fi transmis cazul către colegiul teritorial competent. Nu cunosc existența unor asemenea demersuri și nici rezultatul lor. În schimb, o eventuală cercetare individuală și reiterarea publică a unui principiu deontologic deja consacrat au finalități diferite. Prima urmărește stabilirea unor fapte și a eventualelor răspunderi, iar cea de-a doua le oferă medicilor repere profesionale într-o situație care a căpătat o vizibilitate considerabilă.
Colegiul Medicilor dispune de un regulament privind publicitatea medicală, adoptat prin Decizia nr. 21/2026, iar normele deontologice au tocmai rostul de a orienta conduita profesională, inclusiv în situații în care apar forme noi de promovare comercială. O tentativă de record mondial construită în jurul unui maraton chirurgical oferea un prilej potrivit pentru reiterarea acestor reguli și pentru explicarea limitelor dintre prezentarea unei realizări medicale și folosirea actului chirurgical ca instrument publicitar.
Cu atât mai mult cu cât tentativa de la Deva fusese anunțată înaintea zilei operatorii. Pacienții au fost programați într-un flux organizat pentru o sesiune în care urma să fie urmărit și un obiectiv numeric, iar certificarea ulterioară a confirmat volumul intervențiilor efectuate. Calitatea actului medical se apreciază însă și prin indicațiile operatorii, siguranța procedurilor, complicațiile înregistrate și rezultatele obținute după intervenții, informații pe care cifra înscrisă pe un certificat de record nu le poate înlocui.
Asemenea distincții sunt importante pentru pacienții care citesc relatările despre record și pot asocia numărul impresionant de operații cu o garanție a excelenței medicale. Sunt la fel de importante pentru medicii și clinicile care urmăresc promovarea evenimentului și care ar putea considera această formulă publicitară un exemplu demn de urmat.
În această privință, declarația doamnei profesor Poiană era suficient de clară pentru a constitui punctul de plecare al unei informări oficiale. Colegiul putea reitera public principiul potrivit căruia activitatea medicală nu trebuie prezentată ca o competiție pentru recorduri, putea explica standardele aplicabile promovării profesionale și putea lăsa evaluarea situației concrete în seama organismelor competente. O asemenea comunicare ar fi avut valoare preventivă și educativă, independent de rezultatul vreunei verificări.
Din păcate, până la 7 noiembrie, această poziție a rămas, din câte am putut identifica, în comentariile de la editorialul meu.
Situația are o anumită ironie. Doi membri ai Biroului Executiv al CMR, dintre care unul conduce instituția, au intervenit personal într-o discuție de pe Facebook pentru a explica felul în care funcționează Colegiul și pentru a apăra seriozitatea activității sale. Președinta a exprimat chiar principiul deontologic relevant pentru controversă. După 14 zile, nu am găsit o comunicare oficială care să îl readucă în atenția corpului medical.
Domnul conferențiar universitar doctor Gindrovel Dumitra a invocat respectarea demnității profesiei ca obiectiv prioritar al Colegiului. Este o formulare care merită luată în serios, mai ales atunci când activitatea chirurgicală ajunge subiect de recorduri, certificate, conferințe de presă și campanii de notorietate. Tocmai în asemenea împrejurări, medicii ar avea de câștigat dintr-o poziție instituțională care să delimiteze performanța profesională de spectacolul publicitar.
Iar doamna profesor universitar doctor Cătălina Poiană, care a explicat atât de atent de ce activitatea Colegiului nu trebuie măsurată după vizibilitatea de pe Facebook, avea ocazia să demonstreze că un principiu exprimat pe această platformă poate fi reiterat și prin canalele oficiale ale instituției. Între un comentariu personal și o poziție a CMR există o diferență de autoritate, de adresabilitate și de consecințe pentru practica profesională.
După 17 zile, organizatorii recordului de la Deva au rămas cu certificatul și cu publicitatea obținută. Medicii au rămas fără clarificarea instituțională pe care am căutat-o, iar pacienții au primit din abundență informații despre numărul operațiilor, fără o explicație publică din partea organismului profesional privind semnificația și limitele unei asemenea performanțe.
Doamna profesor universitar doctor Cătălina Poiană a spus că medicina nu trebuie prezentată ca o competiție pentru recorduri. Domnul conferențiar universitar doctor Gindrovel Dumitra ne-a asigurat că respectarea demnității profesiei este o prioritate pentru CMR.
Au trecut 17 zile de la eveniment. Poate aflăm și când aceste principii vor fi reiterate oficial, pentru ca mesajul să ajungă la întreaga profesie, nu doar la cititorii comentariilor de pe pagina mea de Facebook.
Vezi și
Chirurgii au talent! Cine a transformat sala de operație în circ publicitar?