În declarația de avere depusă la Senatul României la 25 mai 2025, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, senator PSD și președinte al Comisiei pentru sănătate, a înscris un venit anual de 19.200 de lei primit de la Academia de Științe Medicale, în calitate de membru titular. Un an mai târziu, aceeași comisie parlamentară, condusă de Streinu-Cercel, avea să examineze o propunere legislativă privind desființarea Academiei și încetarea indemnizațiilor acordate membrilor săi, iar raportul prin care senatorii recomandau respingerea inițiativei avea să poarte semnătura celui care beneficia de veniturile instituției.
Povestea începe în primăvara anului 2026, când mai mulți parlamentari USR au depus o inițiativă pentru desființarea Academiei de Științe Medicale și abrogarea Legii nr. 264/2004, actul normativ care reglementează organizarea instituției, indemnizațiile membrilor titulari și condițiile speciale în care aceștia își pot continua activitatea profesională după împlinirea vârstei de 70 de ani. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că Academia funcționează în principal ca un mecanism de redistribuire bugetară către membri, în loc să îndeplinească un rol activ de cercetare și expertiză medicală, estimând că desființarea ar putea genera economii anuale de aproximativ 3,5 milioane de lei, pe baza datelor din 2022.
Propunerea făcea parte dintr-un demers parlamentar mai amplu, care viza desființarea mai multor instituții finanțate din fonduri publice, inclusiv alte academii și institute cu statut special. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa privind Academia de Științe Medicale, în timp ce Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, invocând probleme de tehnică legislativă și paralelism normativ. Consiliul Fiscal, căruia îi fusese transmis proiectul, a precizat că nu este necesară emiterea unei opinii fiscale, întrucât propunerea nu indica majorarea cheltuielilor sau diminuarea veniturilor bugetare, fără să valideze însă economia de 3,5 milioane de lei estimată de inițiatori.
La 11 mai 2026, proiectul a ajuns pe masa Comisiei pentru sănătate a Senatului, prezidată de Adrian Streinu-Cercel, membru titular al Academiei încă din 2009. La dezbateri a participat și prof. dr. Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale, iar comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să recomande respingerea propunerii. Raportul nr. XXXII/217, înregistrat la 12 mai 2026, a fost semnat de Streinu-Cercel în calitate de președinte al comisiei.
La 20 mai, în plenul Senatului, senatorul a prezentat raportul și și-a declarat public apartenența la instituția a cărei desființare era dezbătută: „Vreau să vă spun de la bun început că sunt membru al Academiei de Științe Medicale și mă mândresc cu acest lucru.” A invocat activitatea științifică a membrilor Academiei, contribuțiile acestora la cercetarea medicală și implicarea specialiștilor în perioada pandemiei, susținând păstrarea instituției. Senatul a respins proiectul cu 72 de voturi pentru respingere și 25 împotrivă, iar inițiativa a fost transmisă Camerei Deputaților, unde comisiile pentru sănătate și învățământ au recomandat, la rândul lor, respingerea.
Documentele oficiale arată astfel că un senator care declarase venituri personale de la Academia de Științe Medicale a condus comisia parlamentară însărcinată să examineze desființarea acesteia, a semnat raportul de respingere și a susținut public menținerea instituției. Regulamentul Senatului reglementează conflictele de interese prin raportare la existența unui interes personal patrimonial care poate influența exercitarea obiectivă a atribuțiilor parlamentare, iar în această situație devine relevant dacă interesul financiar al președintelui comisiei a fost analizat în cadrul procedurii și dacă au existat obligații de declarare sau abținere aplicabile.
Streinu-Cercel și-a declarat apartenența la Academie atât în documentele oficiale, cât și în plen, însă procesul-verbal integral al ședinței din 11 mai, cu lista participanților, voturile individuale și eventualele observații privind interesele patrimoniale, nu a fost identificat în documentele publice consultate. Semnătura pe raport și intervenția din plen sunt certe; participarea sa personală la votul din comisie și existența unei eventuale evaluări juridice a situației trebuie clarificate de Senat.
Pentru a înțelege însă de ce această instituție beneficiază de un regim juridic atât de particular, trebuie să revenim în anul 2024, când deputatul PSD Corneliu-Florin Buicu a inițiat modificarea articolului 10 alineatul (2) din Legea nr. 264/2004. Până atunci, membrii Academiei care depășiseră 70 de ani își puteau continua activitatea profesională numai cu acordul instituției angajatoare, prin prelungiri anuale și pe baza certificatului de sănătate. Prin Legea nr. 236/2024, această condiție explicită a fost eliminată, iar noul text a prevăzut continuarea activității la cerere, în baza unui certificat medical care atestă capacitatea de exercitare a atribuțiilor postului.
Modificarea a trecut prin Camera Deputaților la 26 iunie 2024, cu 178 de voturi pentru, 56 împotrivă și 13 abțineri, după o procedură în care prezentările oficiale au descris incomplet schimbarea legislativă. Procesul-verbal al Comisiei pentru sănătate vorbea despre menținerea în activitate a membrilor Academiei „până la vârsta de 70 de ani”, deși efectul esențial al proiectului privea continuarea activității după această vârstă și eliminarea acordului angajatorului. În plen, deputata Dumitrița Gliga a prezentat inițiativa în termeni generali, fără să explice această modificare, iar stenograma nu consemnează intervenții ale inițiatorului sau o dezbatere de fond din partea grupurilor parlamentare.
Consiliul Legislativ avertizase anterior, prin Avizul nr. 410 din 22 aprilie 2024, asupra neclarității unor formulări din proiect, inclusiv în privința menținerii în activitatea profesională, a motivelor obiective pentru solicitarea unei evaluări medicale suplimentare și a procedurii de expertizare a capacității de muncă. Observațiile nu au împiedicat adoptarea unei reglementări care a eliminat acordul explicit al angajatorului, fără să stabilească precis în ce condiții instituția mai poate refuza continuarea raportului profesional.
Doi ani mai târziu, această problemă juridică a ajuns în instanță, în litigiul dintre prof. dr. Florin Stamatian și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. Medicul, membru al Academiei de Științe Medicale, solicitase continuarea activității pentru 2026, însă Consiliul de Administrație al spitalului i-a respins cererea, iar contractul său de muncă a încetat la 31 decembrie 2025. La 21 octombrie 2026, Tribunalul Cluj a anulat decizia de încetare, a dispus reintegrarea și a obligat spitalul la plata drepturilor salariale aferente perioadei până la reintegrarea efectivă.
Hotărârea nu este definitivă, iar motivarea integrală nu a fost identificată public, astfel încât nu se poate stabili deocamdată dacă instanța a considerat că legea obligă angajatorul să accepte continuarea activității atunci când există cererea și certificatul medical sau dacă a constatat deficiențe ale deciziei administrative. Într-o procedură conexă, Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu interpretarea prevederii introduse în 2024, confirmând că întinderea obligațiilor angajatorului a devenit o controversă juridică reală.
În acest context, dezbaterea privind desființarea Academiei de Științe Medicale capătă o semnificație care depășește estimarea economiilor bugetare. Vorbim despre o instituție ai cărei membri titulari beneficiază de indemnizații viagere prevăzute de lege, iar anumite categorii de membri dispun de un regim special pentru continuarea activității profesionale după 70 de ani, regim care produce deja litigii în spitalele publice. Între timp, o propunere de eliminare a instituției și a acestor beneficii a fost respinsă de Senat, după ce comisia competentă, condusă de un membru titular remunerat al Academiei, recomandase aceeași soluție.
Academia are posibilitatea să își prezinte activitatea științifică, rezultatele cercetării, contribuțiile la politicile publice de sănătate și justificarea finanțării primite de la buget, iar Parlamentul are responsabilitatea de a evalua aceste argumente în mod transparent. În aceeași măsură, Senatul trebuie să clarifice modul în care au fost aplicate regulile privind interesele patrimoniale în procedura din mai 2026, inclusiv participarea președintelui comisiei la vot și existența vreunei evaluări juridice a situației sale.
Într-un Parlament care decide asupra indemnizațiilor, privilegiilor profesionale și existenței unor instituții finanțate din bani publici, cetățenii au dreptul să cunoască nu doar argumentele invocate în favoarea unei legi, ci și interesele financiare ale celor care conduc procedura de adoptare sau respingere a acesteia. Iar atunci când instituția examinată îi plătește chiar pe unii dintre cei care o examinează, această transparență trebuie să fie deplină, verificabilă și asumată public.
Bibliografie
- Legea nr. 264/2004 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/53253 - Legea nr. 236/2024 – dosarul legislativ L251/2024:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?an_cls=2024&nr_cls=L251 - Camera Deputaților, PL-x 364/2024:
https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=21831 - Senatul României, L280/2026:
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?an_cls=2026&nr_cls=L280 - Camera Deputaților, PL-x 422/2026:
https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23293 - Expunerea de motive privind desființarea Academiei de Științe Medicale:
https://www.ces.ro/newlib/PDF/proiecte/2026/b163.pdf - Consiliul Fiscal, opinia nr. 22/2026:
https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L280CF.PDF?nocache=true - Senatul României, declarațiile de avere și interese ale senatorilor:
https://www.senat.ro/DeclaratiiAvere.aspx - Stenograma Senatului din 20 mai 2026:
https://www.senat.ro/PAGINI/Stenograme/Stenograme_2026/Plen/26.05.20.pdf - Regulamentul Senatului, republicat în aprilie 2026:
https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/REGULAMENTUL_SENATULUI_republicare_APRILIE_2026_.pdf
