În decembrie 2024, Curtea de Conturi a Franței publica un raport despre accesul la studiile medicale, iar printre instituțiile analizate apărea și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, devenită una dintre destinațiile importante pentru tinerii francezi care aleg să studieze Medicina în afara țării. Documentul, elaborat de una dintre cele mai importante instituții de control ale statului francez, dezvăluie dimensiunea unui fenomen despre care universitățile românești vorbesc cu entuziasm atunci când își prezintă performanțele internaționale, dar mult mai puțin atunci când vine vorba despre veniturile generate și rezultatele absolvenților.
Potrivit raportului, numărul studenților francezi de la Facultatea de Medicină din Cluj a crescut de la 493 în 2014 la 797 în anul universitar 2023–2024, iar taxa de școlarizare pentru studenții nou-admiși la programele în franceză și engleză ajunsese la 8.000 de euro anual. Aplicată orientativ celor 797 de studenți, această taxă ar reprezenta aproximativ 6,38 milioane de euro într-un singur an universitar, deși suma efectiv încasată poate fi diferită în funcție de taxele aplicabile fiecărei promoții.
Dincolo de cifre, auditorii francezi consemnează un aspect care merită întreaga atenție: veniturile obținute din programele internaționale contribuie la autonomia financiară a universităților, iar autoritățile române susțin dezvoltarea acestora și pentru avantajele de imagine și vizibilitate academică pe care le aduc. Într-o țară în care spitalele universitare se confruntă cu lipsuri cronice, iar pregătirea practică a studenților depinde adesea de capacitatea clinicilor de a-i primi, asemenea venituri ridică o întrebare cât se poate de concretă: câți dintre banii încasați din școlarizarea studenților străini se întorc în laboratoare, dotări, infrastructură și pregătire clinică?
Raportul conține însă o informație și mai interesantă. În 2023, programul francofon de la Cluj a avut 142 de absolvenți, dintre care numai 60 au participat la examenele naționale franceze necesare continuării pregătirii de specialitate în Franța. Restul nu apar printre participanții la aceste probe, iar documentul nu stabilește traseul profesional individual al fiecăruia, ceea ce deschide o problemă mai amplă privind monitorizarea absolvenților formați în universitățile românești pentru piața medicală europeană.
De ce este importantă această informație? Pentru că România a devenit, în ultimii ani, una dintre alternativele preferate de candidații francezi care nu reușesc să treacă selecția pentru Medicină în propria țară, iar fenomenul a atras deja atenția presei și instituțiilor franceze. În februarie 2025, Le Monde relata că peste 2.600 de francezi studiau medicina în România, iar în octombrie același an revista medicală What’s Up Doc publica o investigație intitulată sugestiv „Faire médecine en Roumanie : la tentation du contournement”, prezentând mecanismul prin care tinerii respinși de sistemul francez caută accesul la profesie prin universități din alte state europene.
Franța aplică o selecție competitivă la începutul studiilor medicale, în timp ce universitățile românești oferă programe internaționale cu propriile criterii de admitere și taxe care pot ajunge la mii de euro anual. Din această diferență s-a dezvoltat un circuit educațional european în care candidații francezi își caută o nouă șansă, instituțiile românești obțin venituri considerabile, iar absolvenții încearcă ulterior să își construiască o carieră în Franța, Belgia sau în alte țări ale Uniunii Europene.
Interesant este că problema a ajuns inclusiv în dezbaterea parlamentară franceză, unde au fost discutate consecințele mobilității studenților și dificultățile întâmpinate de absolvenții formați în străinătate atunci când încearcă să revină în sistemul medical francez. În același timp, Ordinul Medicilor din Franța a atras atenția asupra rezultatelor slabe înregistrate la examenele naționale de către o parte dintre candidații formați în alte universități europene, ceea ce transformă discuția despre admitere într-una despre calitatea și compatibilitatea pregătirii medicale.
Pentru România, miza este considerabilă, deoarece vorbim despre universități care formează medici într-un sistem sanitar confruntat cu propriile deficite de personal, cu spitale suprasolicitate și cu dificultăți de organizare a pregătirii clinice. Creșterea numărului studenților internaționali poate aduce resurse financiare importante, dar presupune și capacitatea de a asigura suficienți profesori, îndrumători, pacienți și stagii practice, astfel încât extinderea programelor să fie susținută de infrastructura necesară.
Ar fi interesant ca UMF „Iuliu Hațieganu” să prezinte public veniturile generate de programele internaționale, investițiile realizate din aceste fonduri, capacitatea efectivă de pregătire clinică și rezultatele profesionale ale absolvenților. Sunt informații esențiale pentru evaluarea unei instituții universitare care pregătește medici, mai ales când internaționalizarea și atragerea studenților străini sunt prezentate drept indicatori ai succesului academic.
Faptul că tocmai Curtea de Conturi a Franței a ajuns să documenteze acest circuit universitar spune multe despre amploarea fenomenului, dar ridică și o întrebare pentru instituțiile românești care finanțează, autorizează și evaluează învățământul medical: cât de atent urmăresc ele ceea ce se întâmplă după încasarea taxelor și după eliberarea diplomelor?
Francezii au început să cerceteze ce se întâmplă cu studenții lor la facultățile de Medicină din România. Poate că a venit vremea ca și România să cerceteze ce se întâmplă cu milioanele de euro încasate de aceste facultăți și, mai ales, cu medicii pe care îi formează.
⸻
Bibliografie
- Cour des comptes, L’accès aux études de santé : quatre ans après la réforme, une simplification indispensable, decembrie 2024, pagina 60.
https://www.ccomptes.fr/sites/default/files/2024-12/20241211-Lacces-aux-%C3%A9tudes-de-sante.pdf - Le Monde, La Roumanie, patrie refuge pour les étudiants en médecine, 4 februarie 2025.
https://www.lemonde.fr/campus/article/2025/02/04/j-ai-rate-le-concours-d-entree-en-medecine-a-deux-reprises-et-de-tres-peu-la-roumanie-patrie-refuge-pour-les-etudiants-en-medecine_6530531_4401467.html - What’s Up Doc, Faire médecine en Roumanie : la tentation du contournement, 20 octombrie 2025.
https://www.whatsupdoc-lemag.fr/article/faire-medecine-en-roumanie-la-tentation-du-contournement - Assemblée nationale, raportul nr. 1671 privind formarea și accesul la profesiile medicale.
https://www.assemblee-nationale.fr/dyn/17/rapports/cesoins/l17b1671-ti_rapport-enquete.pdf
