„Eu am salvat asemenea pacienți, iar pe fiica mea n-au salvat-o.” Sunt cuvintele Svetlanei Șipilova, medic și mama cercetătoarei de 28 de ani care a murit în regiunea Irkutsk, după ce cazul său a declanșat o alertă epidemiologică extraordinară, pe fondul suspiciunii de ciumă pneumonică. Daria Șipilova lucra la Institutul de Cercetări Anticiumă și activase inclusiv în departamentul de microbiologie a ciumei.
Pe 5 octombrie, mama se afla încă în izolare, într-un spital din Irkutsk, fără să fi primit concluzia oficială privind cauza decesului și fără posibilitatea de a-și înmormânta fiica. „Cine s-o îngroape, dacă noi stăm aici închiși?”, întreba ea într-un interviu acordat publicației independente Glubina.
Femeia respinge categoric informațiile potrivit cărora Daria ar fi spart o eprubetă cu bacilul ciumei și ar fi ascuns incidentul. Cunoaște mediul medical, știe cum sunt manipulate materialele biologice periculoase și consideră neverosimilă povestea care circulă despre fiica sa. „Eu știu adevărul”, spune Svetlana, înainte de a formula o acuzație și mai gravă la adresa celor care au îngrijit-o: „Pe fiica mea pur și simplu au lăsat-o de izbeliște și au nenorocit-o.”
Acuzațiile unei mame care este și medic ar trebui să determine o investigație transparentă, cu documente medicale, rezultate de laborator și explicații despre intervențiile terapeutice. În Rusia, însă, povestea începe să ia o altă direcție. În timp ce familia cere răspunsuri, articolele despre moartea cercetătoarei dispar din presă.
Publicația independentă Liudi Baikala documentează retragerea unor materiale apărute la REN-TV, Izvestia, Argumentî i Faktî și Moskovski Komsomoleț. Unele supraviețuiesc doar în arhivele internetului sau în memoria motoarelor de căutare. Printre informațiile eliminate se află și relatarea despre presupusa deschidere a unui dosar penal privind încălcarea normelor sanitare, informație a cărei confirmare oficială nu a fost identificată.
Pe 5 octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le recomandă rușilor să se informeze din comunicatele Rospotrebnadzor, autoritatea sanitară federală. Trei zile mai târziu, Roskomnadzor, instituția care controlează presa și comunicațiile, avertizează redacțiile că materialele considerate deliberat false pot fi eliminate, iar publicațiile care refuză riscă blocarea accesului.
Roskomnadzor cere totodată jurnaliștilor să utilizeze exclusiv surse oficiale. Adică să verifice versiunea statului întrebând tot statul și să aștepte ca instituțiile implicate să decidă singure ce merită să afle publicul.
În Rusia lui Putin, asemenea avertismente nu au nevoie de prea multe explicații. Redactorii cunosc istoria publicațiilor închise, a jurnaliștilor condamnați și a celor împinși în exil. Cenzura funcționează cu atât mai eficient cu cât oamenii înțeleg consecințele înainte să primească un ordin individual. Iar în cazul Dariei Șipilova, unele articole fuseseră deja retrase înainte ca Roskomnadzor să formuleze public amenințarea.
Există și precedente care explică această teamă. În 2008, Moskovski Korrespondent, publicație condusă de Grigori Nehoroșev, a relatat despre relația dintre Vladimir Putin și Alina Kabaeva. Ziarul a fost închis la scurt timp după scandal, iar fostul redactor-șef a ajuns în exil. În iunie 2026, a fost găsit mort la Riga, în împrejurări prezentate drept o posibilă intoxicație cu ciuperci.
În paralel, autoritățile sanitare ruse anunță că nu au identificat accidente de biosecuritate și că investigațiile de laborator nu indică răspândirea unui agent patogen periculos. Aproape 5.000 de teste sunt raportate, supravegherea persoanelor expuse se încheie, iar Moscova declară situația sub control. Cauza microbiologică exactă a morții Dariei nu este însă prezentată public.
Pe 7 octombrie, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății declara că așteaptă încă rezultatele analizelor pacientei și ale contacților, explicații privind măsurile epidemiologice instituite și clarificări despre un posibil al doilea angajat bolnav de pneumonie. Fără aceste informații, organizația nu putea finaliza evaluarea riscului.
A doua zi, Rospotrebnadzor susține că OMS a confirmat absența riscului unei urgențe sanitare. Declarațiile publice ale organizației internaționale confirmă primirea unor informații din Rusia, dar nu publică concluzia categorică atribuită de Moscova.
Iar aici se vede întreaga brutalitate a mecanismului. O cercetătoare moare după ce cazul său ridică suspiciunea uneia dintre cele mai temute boli infecțioase. Mama ei, medic, acuză că fiica nu a primit îngrijirile necesare și cere să afle ce s-a întâmplat. Organizația Mondială a Sănătății solicită documente. Jurnaliștii încearcă să reconstituie evenimentele, iar statul rus le răspunde cu amenințări.
Moscova a găsit mai repede o metodă de a disciplina presa decât una de a explica public moartea Dariei Șipilova.
Pentru Svetlana Șipilova, însă, nu este vorba despre o dispută între instituții, ci despre fiica ei, pe care nu a putut nici măcar să o înmormânteze atunci când a vorbit cu presa.
Avea 28 de ani. Lucra într-un institut anticiumă, iar mama ei încă așteaptă adevărul.
Surse
- Glubina, 6 octombrie 2026. „Я таких пациентов спасала, а мою дочь загубили” („Eu am salvat asemenea pacienți, iar pe fiica mea au lăsat-o să moară”). Interviul original cu Svetlana Șipilova, mama cercetătoarei. https://glubina.me/я-таких-пациентов-спасала-а-мою-доч/
- Meduza / Liudi Baikala, 6 octombrie 2026. „În regiunea Irkutsk a murit o angajată a institutului anticiumă. Autoritățile au instituit carantina, dar neagă pericolul ciumei.” Investigație despre deces, restricțiile sanitare și dispariția articolelor din presă. https://meduza.io/feature/2026/10/06/v-irkutskoy-oblasti-umerla-sotrudnitsa-protivochumnogo-instituta-vlasti-vveli-karantin-no-otritsayut-ugrozu-chumy
- Interfax, 8 octombrie 2026. „Roskomnadzor va lua măsuri împotriva informațiilor false despre situația epidemiologică din regiunea Irkutsk.” Relatarea avertismentului oficial adresat presei. https://www.interfax.ru/russia/1121213
- Fontanka, 8 octombrie 2026. „Roskomnadzor amenință cu blocarea publicațiilor care nu elimină informațiile false despre situația din Irkutsk.” Include declarațiile serviciului de presă al instituției. https://www.fontanka.ru/2026/10/08/76688442/
- Vedomosti, 8 octombrie 2026. „Roskomnadzor avertizează presa asupra răspunderii pentru informațiile false despre Irkutsk.” Publicația relatează că deține comunicarea transmisă redacțiilor. https://www.vedomosti.ru/society/news/2026/10/08/1235580-roskomnadzor-prigrozil
- Interfax, 7 octombrie 2026. „Rospotrebnadzor declară că nu există riscuri epidemice pentru Irkutsk și regiune.” Sursa pentru poziția oficială rusă, rezultatele investigațiilor și controalele de biosecuritate. https://www.interfax.ru/russia/1120864
- Organizația Mondială a Sănătății, 7 octombrie 2026. „WHO Director-General’s opening remarks at the media briefing”. Sursă primară, în care directorul general explică informațiile solicitate Rusiei și imposibilitatea finalizării evaluării riscului. https://www.who.int/news-room/speeches/item/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing—7-october-2026
- Kommersant, 8 octombrie 2026. „Roskomnadzor avertizează asupra informațiilor false despre situația epidemiologică din Irkutsk.” Confirmare suplimentară, din presa rusă, a amenințării cu blocarea site-urilor. https://www.kommersant.ru/doc/9009456
Actualizat: 8 octombrie 2026.
Vezi și
Ciumă în Rusia? O angajată a Institutului Anticiumă moare la 28 de ani, iar cronologia nu se leagă
Ciumă în Rusia (II). Diagnosticul preliminar care lipsește din cazul Dariei Șipilova
Ciumă în Rusia (III). Moscova a recunoscut în fața OMS: investiga ciuma pulmonară
Ciumă în Rusia (IV). Moscova spune că pericolul a trecut. OMS și SUA încă cer explicații
