Republica UMF. De la fiul rectorului la „soț-soție”. Moșia de familie de la Iași funcționează în continuare

Pe 7 aprilie arătam cum UMF Iași s-a transformat într-un arbore genealogic masiv. Pe 8 aprilie dezvăluiam cum fiul rectorului Viorel Scripcariu a devenit conferențiar printr-un examen intern trucat, fără concurs public real.

Astăzi, Reporter de Iași lovește din nou: angajările administrative și financiare se fac după același criteriu sordid – „soț-soție”.

Șefa Direcției Resurse Umane, Cristina Kantor, și-a instalat soțul, Csaba Kantor, director al Centrului de Simulare, după ce au modificat pe loc condițiile concursului ca să-l avantajeze. Detaliu esențial: rectorul Viorel Scripcariu este cumătru cu familia Kantor.

Nu e un caz izolat. Ancheta identifică cel puțin alte trei cupluri similare: soții unor angajate din rectorat și din departamentele administrative și-au adus și ele soții pe posturi grase, prin concursuri aranjate. Veniturile cumulate ale unora dintre aceste familii depășesc 6.000–7.000 de euro net pe lună, inclusiv din fonduri europene.

Aceasta este „Republica UMF” în stare pură: o moșie de familie. Rectorul își promovează fiul fără concurs. Șefa Resurse Umane, care controlează toate angajările, își plasează soțul pe un post de director. Secretarele își aduc soții. Toți mănâncă din aceeași farfurie publică.

Când criteriul dominant devine rudenia și cumetria, universitatea publică nu mai este o instituție de învățământ. Devine o afacere de familie, cu angajați permanenți și profituri consistente plătite din banii contribuabililor.

Tinerii medici fără spate, fără relații și fără nume „bun” rămân blocați afară, fac gărzi pe nimic sau plecă din țară. Cei din clan urcă nestingheriți și încasează salarii generoase.

Anchetele Reporter de Iași din aceste zile arată cu o claritate brutală realitatea: la UMF Iași nu se angajează și nu se promovează pe competență, ci pe loialitate familială. Meritocrația a murit. A rămas doar feudalismul academic cinic și nerușinat.

Mulțumesc Reporter de Iași pentru că a pus oglinda fără milă. „Republica UMF” nu mai este o metaforă. Este o afacere de familie care funcționează nestingherit la Iași, cu bani publici și care continuă să devoreze medicina românească.

Vezi și: Republica UMF – Moșia feudală care devorează medicina românească; Republica UMF