La două săptămâni după publicarea investigației despre David Rotaru, copilul de zece ani cu papilomatoză laringiană recidivantă, Ministerul Sănătății a transmis familiei un răspuns oficial. Documentul nr. 19275 din 6 octombrie 2026 explică, pe patru pagini, de ce bevacizumabul, cunoscut sub denumirea comercială Avastin, nu poate fi decontat pentru această afecțiune.
Direcția Farmaceutică enumeră indicațiile oncologice autorizate ale medicamentului și invocă legislația care limitează compensarea la indicațiile înscrise în rezumatul caracteristicilor produsului. Explicația are fundament juridic, însă lasă neclarificată o situație cunoscută deja Ministerului: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” a comunicat că administrează bevacizumab sistemic unui alt copil cu aceeași boală, suportând costurile din fondurile spitalului.
Decontarea prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate și finanțarea unui tratament din bugetul unui spital sunt mecanisme juridice diferite. Tocmai de aceea, răspunsul ministerial ar fi trebuit să explice dacă există o procedură legală aplicabilă și altor pacienți, ce aprobări presupune și cine își asumă finanțarea.
Ministerul s-a limitat la prezentarea restricției privind compensarea.
Patru ani de comisii și aceeași problemă nerezolvată
În 2022, Ministerul Sănătății a constituit, prin Ordinul nr. 1610, un grup tehnic însărcinat să elaboreze cadrul legal pentru prescrierea, finanțarea și decontarea medicamentelor utilizate în afara indicațiilor autorizate, practica medicală numită off-label.
În 2023, Avocatul Poporului a emis Recomandarea nr. 27, solicitând reglementarea rambursării acestor tratamente. Un an mai târziu, grupul tehnic continua să funcționeze, iar la ședința din 9 august 2024 erau discutate criterii și proceduri concrete. Raportul Avocatului Poporului consemnează aceste demersuri și critică întârzierile administrative.
Ajungem în octombrie 2026, iar familia lui David primește explicația legislativă pentru o problemă pe care Ministerul începuse să o trateze instituțional cu patru ani înainte.
Ce s-a întâmplat cu propunerile grupului tehnic? A fost elaborat un proiect normativ? Cine l-a analizat și ce decizie a fost luată? Răspunsul oficial nu oferă nicio informație despre rezultatul acestor lucrări.
Este o omisiune importantă, deoarece Ministerul nu poate invoca la nesfârșit o dificultate legislativă fără să explice ce a făcut pentru rezolvarea ei, după ce și-a constituit propriul mecanism de lucru.
Un tratament disponibil într-un spital, o procedură neclară pentru ceilalți
Existența unui copil tratat cu bevacizumab la Marie Curie demonstrează că o unitate sanitară publică a identificat o modalitate de finanțare pentru această utilizare off-label. Nu știm însă din ce categorie bugetară sunt suportate cheltuielile, ce procedură de aprobare a fost urmată și dacă aceeași posibilitate este accesibilă altor spitale.
Între timp, literatura medicală internațională a continuat să evolueze. Consensul publicat în 2024 privind utilizarea sistemică a bevacizumabului în papilomatoza respiratorie recurentă și revizuirea sistematică pediatrică apărută în august 2026 oferă argumente pentru evaluarea tratamentului în forme severe, deși dovezile rămân limitate și medicamentul nu are indicație autorizată pentru această boală.
Decizia terapeutică trebuie luată individual, de o echipă multidisciplinară. David nu devine automat eligibil pentru bevacizumab fiindcă un alt copil primește acest medicament. Familia are însă motive întemeiate să solicite o evaluare specializată și să afle ce posibilități de finanțare există dacă medicii recomandă tratamentul.
Aici se întâlnesc responsabilitatea clinică și cea administrativă: medicii stabilesc indicația, iar autoritățile trebuie să explice regulile prin care un tratament justificat poate fi asigurat legal.
Ministerul trebuie să prezinte rezultatul celor patru ani de lucru
Răspunsul din 6 octombrie nu este o evaluare medicală a lui David și nici o interdicție generală a utilizării off-label. El stabilește poziția Ministerului privind compensarea prin mecanismul obișnuit, fără să lămurească alternativele.
Pentru continuarea investigației sunt necesare documentele produse de grupul tehnic începând din 2022, deciziile luate asupra propunerilor sale și temeiul juridic al finanțării practicate la Marie Curie. Aceste informații pot arăta dacă avem o lacună legislativă, o procedură insuficient cunoscută sau un proiect administrativ rămas nefinalizat.
În articolul din 30 septembrie am urmărit încercările familiei Rotaru de a obține o evaluare și o soluție terapeutică pentru David. Documentul primit acum deschide o altă investigație, despre rezultatul concret al activității Ministerului Sănătății.
În patru ani, Ministerul Sănătății a avut timp să înființeze un grup tehnic, să-i schimbe componența, să organizeze ședințe și să producă hârtii. David, între timp, a continuat să intre în sala de operație. Iar când familia a cerut o soluție, statul i-a trimis încă patru pagini. Cu explicații despre legea pe care tot el promisese să o schimbe.
