Patru ani fără niciun cancer profesional. România și-a vindecat muncitorii din pix

Între 2015 și 2023, Institutul Național de Sănătate Publică a înregistrat numai 18 cancere profesionale declarate în România. În patru ani consecutivi, între 2017 și 2020, cifra a fost ZERO. Într-o țară cu decenii de minerit, industrie chimică, turnătorii și fabrici de azbociment, această statistică arată cât de puține dintre cancerele asociate condițiilor de muncă ajung să fie recunoscute oficial.

Muncitoare într-o fabrică, secolul XX
Muncitoare într-o fabrică, secolul XX. Sursă: Imperial War Museum (IWM).

Într-o prezentare din iunie 2022, același institut consemna 1.569 de decese prin mezoteliom între 2000 și 2020, potrivit Institutului Național de Statistică.

Mezoteliomul este un cancer puternic asociat expunerii la azbest, iar estimările epidemiologice atribuie expunerilor profesionale 80–85% dintre cazuri. Cele două statistici acoperă perioade și categorii diferite, dar discrepanța dintre numărul deceselor și cel al cancerelor recunoscute profesional indică o problemă serioasă de identificare și raportare.

Mezoteliomul poate apărea la treizeci sau patruzeci de ani după expunere, când muncitorul este pensionar, fabrica s-a închis, iar documentele privind condițiile de muncă au ajuns în arhive. Medicul diagnostichează cancerul, dar stabilirea originii profesionale presupune cercetarea istoricului de muncă, documentarea expunerii și confirmarea oficială a legăturii dintre boală și activitatea desfășurată.

Legislația românească permite recunoașterea cancerelor profesionale chiar și după desființarea angajatorului. Statisticile publice prezintă însă rezultatul final al procedurii, fără o evidență completă a suspiciunilor investigate, confirmate sau infirmate. Astfel, nu știm câte cazuri au fost examinate și în ce etapă s-au oprit.

În 2019, România a adoptat o lege privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la substanțe cancerigene, inclusiv după pensionare. Institutul Național de Sănătate Publică a dezvoltat ulterior un registru digital, dar informațiile publice consultate nu arată câți foști lucrători sunt monitorizați și câte cancere au fost identificate prin această supraveghere.

Prea bolnav pentru compensație

Legea nr. 346/2002 limitează compensația pentru atingerea integrității la persoanele cu o reducere a capacității de muncă între 20 și 50%. Un pacient cu mezoteliom avansat, care prezintă o afectare mult mai severă, poate rămâne în afara acestei prestații și trebuie să îndeplinească alte condiții pentru a beneficia de drepturile prevăzute în caz de invaliditate.

Sistemul separă incapacitatea de muncă de repararea prejudiciului provocat de boala profesională. Pentru pacientul cu un cancer agresiv, fiecare evaluare suplimentară înseamnă timp pierdut într-o perioadă în care boala poate evolua rapid.

Franța are un fond special pentru victimele azbestului

Franța a înființat Fonds d’indemnisation des victimes de l’amiante (FIVA), un fond care despăgubește victimele azbestului și urmașii acestora, inclusiv în anumite situații fără recunoașterea prealabilă a unei boli profesionale. Sunt evaluate prejudiciile fizice, morale și economice.

În 2025, fondul a raportat aproximativ 398 de milioane de euro în despăgubiri, 17.856 de cereri noi și 18.610 decizii de indemnizare, cu o durată medie de soluționare de patru luni și jumătate.

România acordă prestații prin sistemul asigurărilor pentru boli profesionale, iar repararea altor prejudicii poate presupune un proces civil. Nu există un fond național similar celui francez și nici un bilanț public comparabil al despăgubirilor acordate victimelor azbestului.

România a adoptat legi, a stabilit proceduri și a construit registre. După nouă ani de raportare, rezultatul consemnat este de numai 18 cancere profesionale declarate, fără o imagine publică asupra numărului de persoane expuse care au fost supravegheate, diagnosticate și despăgubite.

Fabricile au dispărut, consecințele expunerilor continuă să apară, iar statul numără doar bolnavii care reușesc să ajungă la capătul procedurii administrative.

Bibliografie

  1. Institutul Național de Sănătate Publică. (2024). Raport sănătate și mediu 2024. Date privind morbiditatea profesională în România, 2015–2023. https://ro.scribd.com/document/900985543/2-Raport-sanatate-si-mediu-2024-3
  2. Institutul Național de Sănătate Publică. (2023). Raport privind bolile profesionale în România. https://insp.gov.ro/download/rapor-boli-profesionale-2023/
  3. Inspecția Muncii. (2025). Raport anual de activitate 2024, secțiunea 9.2, „Aspecte generale ale morbidității profesionale”. https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/187655/Raport%2BOIM%2B2024.pdf/340925c8-7784-426b-9e96-3253b10f337a?version=1.0
  4. Guvernul României. (2006). Hotărârea nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, cu modificările și completările ulterioare, art. 149–166. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/76341
  5. Parlamentul României. (2002). Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 42–44. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/36905
  6. Parlamentul României. (2019). Legea nr. 213/2019 privind depistarea precoce a cancerului profesional și a pneumoconiozelor. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219729
  7. Guvernul României. (2006). Hotărârea nr. 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, cu modificările ulterioare. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/279281
  8. Institutul Național de Sănătate Publică. (f.d.). Portalul registrelor naționale de sănătate. https://portal-registre.insp.gov.ro/
  9. Fonds d’indemnisation des victimes de l’amiante. (2026). Rapport d’activité 2025. https://www.fiva.fr/wp-content/uploads/2026/07/FIVA-RA-2025-Web.pdf
  10. Fonds d’indemnisation des victimes de l’amiante. (2026). Activité du FIVA: chiffres clés et bilan de l’indemnisation. https://www.fiva.fr/activite-du-fiva/
  11. Direction de l’information légale et administrative. (f.d.). Indemnisation des victimes de l’amiante. Service-Public.fr. https://www.service-public.fr/particuliers/vosdroits/F174