Verde pe palate, bastoane electrice în spitale. Așa arată solidaritatea statului român

În seara de 10 octombrie, România își luminează palatele în verde, de Ziua Mondială a Sănătății Mintale. Palatul Victoria, Palatul Parlamentului, primării, teatre și universități își schimbă pentru câteva ore culoarea, într-un impresionant exercițiu de solidaritate instituțională. Avem comunicate, declarații despre empatie, fotografii festive și autorități care ne explică solemn cât de mult contează fiecare om. Ar fi o inițiativă admirabilă dacă, în aceeași țară, inspectorii europeni nu ar fi găsit pacienți psihiatrici bătuți, oameni obligați să doarmă câte doi într-un pat și condiții care pot constitui tratament inuman și degradant.

Dispozitivul electric descoperit la Spitalul de Psihiatrie Ștei
Dispozitivul electric descoperit în septembrie 2024 la Spitalul de Psihiatrie Ștei. Sursa: Consiliul de Monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

La Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri, în 2022, 104 pacienți împărțeau paturile cu alți bolnavi. Într-un salon de numai 24 de metri pătrați erau înghesuiți 18 oameni, culcați câte doi în nouă paturi. Inspectorii Comitetului European pentru Prevenirea Torturii au consemnat situația, au formulat recomandări și au avertizat autoritățile. Când s-au întors, în 2024, au găsit 409 pacienți pentru o capacitate oficială de 251 de locuri, iar cel puțin 78 continuau să împartă paturile. În 2025, spitalul raporta o utilizare a paturilor de 172,19%, semn că presiunea asupra capacității normate continua.

La Ștei, lucrurile au depășit orice imaginație despre ce ar trebui să fie un spital. În 2024, inspectorii Consiliului de Monitorizare au găsit într-un salon un baston prevăzut cu electrozi pentru descărcări electrice. Obiectul a fost ridicat și predat poliției. Cinci pacienți prezentau echimoze, iar trei dintre ei au indicat angajați pe care îi acuzau de agresiuni. Au urmat sesizări către organele penale și examinări medico-legale. În iulie 2025, patru angajați — Mateaș Tudor Marin, Crâznic Alin Virgil Paul, Tofan Dan Mihai și Nistor Roberto Mădălin — au fost trimiși în judecată pentru supunere la rele tratamente și purtare abuzivă. Faptele, din 7–14 septembrie 2024, au fost filmate. În iulie 2026, Tribunalul Bihor a respins contestațiile lor la camera preliminară. Procesul continuă. Spitalul este parte responsabilă civilmente.

Leziuni constatate la pacienți la Spitalul de Psihiatrie Ștei
Leziuni constatate la pacienți în timpul vizitei de monitorizare din septembrie 2024 la Spitalul de Psihiatrie Ștei. Sursa: Raportul Consiliului de Monitorizare, octombrie 2024. Unele fețe sunt mascate în documentul oficial.

Tot la Ștei, raportul Consiliului de Monitorizare consemna 24 de decese înregistrate din 2021 până la data controlului, dintre care 11 prin asfixie mecanică cu bol alimentar. Unsprezece oameni morți sufocați cu mâncare într-o instituție medicală a statului. O asemenea succesiune de decese ar trebui să declanșeze verificări independente asupra evaluării tulburărilor de deglutiție, a tratamentelor administrate, a supravegherii alimentației și a măsurilor luate după fiecare tragedie. Familiile au dreptul să afle ce s-a întâmplat, iar societatea are dreptul să știe dacă aceste decese puteau fi prevenite.

La Pădureni-Grajduri, răspunsul oficial al spitalului către inspectorii europeni conține o altă realitate tulburătoare. În anumite perioade, până la 63% dintre pacienții pentru care fusese recomandată înlocuirea internării cu tratament medical au rămas internați. Decizia aparține instanțelor, iar recomandarea medicală nu determină automat externarea. Dar cifrele arată cât de dificil poate deveni drumul unui om înapoi în societate, mai ales atunci când serviciile comunitare sunt insuficiente, familia lipsește sau nimeni nu poate garanta continuitatea îngrijirii.

În asemenea condiții, spitalul riscă să devină un loc de captivitate prelungită, în care omul este administrat ani întregi, iar diagnosticul său ajunge să cântărească mai mult decât drepturile pe care legea pretinde că i le garantează. Unii pacienți au nevoie de internare și supraveghere de lungă durată, dar nici gravitatea bolii și nici existența unei hotărâri judecătorești nu suspendă dreptul la demnitate, protecție împotriva violenței și îngrijire adecvată.

În octombrie 2024, inspectorii europeni au discutat direct cu ministrul sănătății de atunci, Alexandru Rafila, și cu reprezentanții instituțiilor responsabile. Avertismentele au ajuns la nivelul conducerii ministerului. În octombrie 2025, Consiliul Europei publica un nou raport, constatând persistența unor deficiențe sistemice grave și avertizând asupra posibilei încălcări continue a articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tortura și tratamentele inumane ori degradante.

Între timp, instituțiile și-au continuat activitatea, autoritățile au redactat răspunsuri, au elaborat planuri și au invocat dificultăți administrative. Pentru oamenii aflați în aceste spitale, însă, fiecare lună de întârziere se măsoară în zile petrecute în condiții pe care inspectorii europeni le-au considerat incompatibile cu demnitatea umană.

Inspectorii n-au cerut doar să dispară bastonul. Au cerut proceduri legale de contenție, saloane de maximum șase paturi, raportarea deceselor către Consiliul de Monitorizare și registre din care să reiasă cine părăsește secția, când și cu cine. Asta înseamnă că problema nu era un obiect. Era absența regulilor.

În 2026, România are suficientă organizare pentru a coordona iluminarea festivă a unor clădiri publice din mai multe orașe. Ar fi firesc ca Ministerul Sănătății să prezinte, cu aceeași precizie, câți pacienți mai dorm câte doi într-un pat, câte reclamații privind agresiunile au fost soluționate, ce s-a întâmplat în dosarele penale deschise după controale și ce măsuri concrete au fost luate pentru prevenirea deceselor prin sufocare.

Există medici, asistenți și îngrijitori care încearcă să-și facă meseria în condiții dificile, uneori într-un sistem care îi lasă fără personalul și resursele necesare. Tocmai acești oameni și pacienții lor merită mai mult decât o campanie de imagine. Când un spital ajunge să funcționeze ani întregi peste capacitatea oficială, iar autoritățile primesc repetat avertismente despre condiții degradante, responsabilitatea depășește cu mult ușa salonului.

În această seară, România vorbește despre combaterea stigmatizării persoanelor cu tulburări psihice. Ar trebui să vorbească și despre acei pacienți care nu pot ieși în fața camerelor, nu pot participa la conferințe, nu pot scrie pe Facebook și, uneori, nici măcar nu pot reclama în siguranță ceea ce li se întâmplă. Oameni a căror vulnerabilitate îi face complet dependenți de bunăvoința și corectitudinea instituțiilor statului.

Într-o țară în care inspectorii au găsit un baston electric într-un salon de psihiatrie, pacienți cu vânătăi și oameni care dormeau câte doi într-un pat, iluminarea festivă a palatelor capătă un sens obscen.

Iar când într-un singur spital sunt raportate unsprezece decese prin sufocare cu alimente, autoritățile ar trebui să aibă decența să prezinte mai întâi rezultatele anchetelor și măsurile de prevenție, înainte de a ne ține lecții despre empatie.

Palatele se vor stinge la miezul nopții, fotografiile vor rămâne pe paginile oficiale, iar mâine fiecare instituție își va relua programul obișnuit.

Pentru oamenii aflați în spatele zidurilor, spectacolul solidarității se încheie fără să fi început vreodată.

Bibliografie și surse documentare

  1. Consiliul Europei – Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT). Raport privind vizita în România din 30 septembrie – 11 octombrie 2024. CPT/Inf (2025) 30, publicat la 15 octombrie 2025. https://rm.coe.int/488028e0d7
  2. Guvernul României. Răspunsul oficial la raportul CPT privind vizita din 2024. CPT/Inf (2025) 31, publicat la 15 octombrie 2025. https://rm.coe.int/488028e0d8
  3. Consiliul Europei – Comitetul European pentru Prevenirea Torturii. Raport privind vizita în România din 19–30 septembrie 2022. CPT/Inf (2023) 28. https://rm.coe.int/1680acbdde
  4. HotNews.ro. Pacienți bătuți și electrocutați cu un aparat de electroșocuri la Spitalul de Psihiatrie din Ștei. Anchetă a procurorilor după un control, 2024. https://hotnews.ro/pacienti-batuti-si-electrocutati-cu-un-aparat-de-electrosocuri-la-spitalul-de-psihiatrie-din-stei-ancheta-a-procurorilor-dupa-un-control-la-spital-1813600
  5. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni-Grajduri. Raportări în baza Ordinului ministrului sănătății nr. 1.117/2025. https://www.spitalgrajduri.ro/raportari-in-baza-ordinului-ms/
  6. Consiliul de Monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. https://www.consiliuldemonitorizare.ro/
  7. Consiliul Europei. European Committee for the Prevention of Torture – Romania: country documents. https://www.coe.int/en/web/cpt/romania
  8. AGERPRES, 11 iulie 2025. Bihor: Patru angajați ai Spitalului de Psihiatrie Ștei, trimiși în judecată pentru supunere la rele tratamente. https://agerpres.ro/justitie/2025/07/11/bihor-patru-angajati-ai-spitalului-de-psihiatrie-stei-trimisi-in-judecata-pentru-supunere-la-rele-tr–1467637
  9. Tribunalul Bihor, Secția Penală. Soluție din 6 iulie 2026, dosar nr. 2651/187/2025/a1 (camera preliminară). Respinge ca nefondate contestațiile inculpaților Mateaș Tudor Marin, Crâznic Alin Virgil Paul, Tofan Dan Mihai, Nistor Roberto Mădălin și ale Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Ștei împotriva încheierii nr. 149/CP/2026 a Judecătoriei Beiuș din 20 aprilie 2026. Definitivă. https://dosarjust.ro/dosar/2651%2F187%2F2025%2Fa1

Vezi și

23 de rude și apropiați într-un spital public. Fiecare cu concursul lui, toată familia pe statul de plată