Guvernul a promis asistenți medicali pentru satele fără doctori. Trei ani mai târziu, caută-i în strategii

În România, poți să rămâi fără medic de familie în localitate, să străbați zeci de kilometri pentru îngrijiri medicale și să afli că Guvernul pregătește de ani întregi soluții pentru oameni ca tine. Există strategii, termene, instituții responsabile și milioane de lei trecute în tabele. Când cauți serviciile promise, descoperi însă că până și documentele care ar trebui să arate ce s-a făcut sunt greu de găsit.

Asistentă medicală care face o injecție unui pacient la domiciliu
Asistentă medicală la domiciliu, fotografie de epocă.

Povestea începe în ianuarie 2023, când Guvernul adoptă OG nr. 21/2023 și însărcinează Ministerul Sănătății să organizeze, timp de 24 de luni, un proiect-pilot în localități izolate, greu accesibile sau lipsite de servicii medicale primare. Scopul era testarea și evaluarea unor mecanisme de plată pentru personalul din asistența medicală comunitară, astfel încât statul să afle cum poate finanța mai eficient îngrijirile acordate populației.

Cei doi ani s-au încheiat la începutul lui 2025. Suntem în octombrie 2026, iar în sursele oficiale nu există lista localităților participante, mecanismele de plată testate, contractele, sumele cheltuite sau evaluarea experimentului. Un proiect-pilot dispus prin ordonanță a rămas, pentru public, fără rezultate verificabile.

Cronologia devine aproape neverosimilă când descoperim că Ministerul Sănătății a publicat abia în octombrie 2024, după aproximativ 20 de luni de la adoptarea ordonanței, un proiect de hotărâre privind regulile generale de organizare și monitorizare a proiectelor-pilot. În verificările efectuate nu am identificat nici actul de adoptare a acelui proiect. Guvernul stabilise un experiment de doi ani, iar ministerul prezenta public proiectul regulilor generale când intervalul inițial se apropia deja de sfârșit.

Între timp, în octombrie 2023, același Guvern aprobase Strategia națională de sănătate 2023–2030, unde apare o măsură distinctă, dedicată practicii independente a asistenților medicali în zonele rurale dezavantajate, cu deficit cronic de medici de familie. Măsura M.4.2.1.5 prevedea proiecte-pilot între 2024 și 2027, sub responsabilitatea Ministerului Sănătății și a Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR).

În dreptul acestei măsuri, Guvernul a înscris o estimare de 14,4 milioane de lei anual. A prevăzut inclusiv raportarea anuală a numărului de proiecte-pilot implementate. Pentru 2024 și 2025 ar trebui, așadar, să existe o situație clară: câte proiecte au fost lansate, unde funcționează, câți asistenți medicali participă, ce servicii oferă și ce finanțare au primit. În documentele publice aceste rezultate lipsesc. Nici execuția financiară a măsurii nu poate fi urmărită.

Iar promisiunile continuă. Printr-o altă măsură din aceeași strategie, M.7.2.5.7, Guvernul stabilise că până la sfârșitul anului 2025 trebuie dezvoltat și aprobat cadrul legislativ, financiar și logistic necesar practicii independente a asistenților medicali în zone rurale și urbane cu deficit de medici de familie. Termenul a trecut, iar documentele publice consultate nu arată ce cadru nou a fost adoptat pentru îndeplinirea acestui angajament.

Guvernul prevăzuse chiar și identificarea zonelor fără servicii de asistență medicală primară încă din 2023, inventarierea necesarului de personal și publicarea unor rapoarte până în 2025. Pentru atragerea și păstrarea profesioniștilor în zonele neacoperite figura o altă estimare, de 72 de milioane de lei anual. Aproape fiecare etapă avea propriul termen, propriul indicator și propria instituție responsabilă. Pe hârtie, administrația știa ce are de făcut. Din documentele accesibile publicului nu reiese cât din acest program a ajuns efectiv în localitățile vizate.

Paradoxul este că asistenții medicali au deja dreptul legal de a practica independent, în condițiile stabilite de legislația românească. Pot înființa cabinete autorizate, pot presta servicii la domiciliul pacienților și pot desfășura activități în limitele competențelor profesionale. Există chiar și un circuit oficial de înregistrare a acestor cabinete, prin direcțiile de sănătate publică și organizația profesională. Statul are instrumentele necesare pentru a ști câți furnizori există și unde își desfășoară activitatea.

Pentru un vârstnic dintr-un sat fără medic de familie, un asistent medical care poate asigura legal îngrijiri la domiciliu, monitorizare și anumite proceduri reprezintă un sprijin concret. Uneori, o vizită făcută la timp poate preveni agravarea unei afecțiuni sau un drum inutil până la spital. Tocmai în asemenea comunități ar fi trebuit să vedem rezultatele experimentelor promise de Guvern.

În locul lor, avem o succesiune de angajamente ale căror rezultate rămân inaccesibile publicului: experimentul de 24 de luni, cadrul legislativ programat pentru 2025 și proiectele-pilot pentru practica independentă, cu o estimare de 14,4 milioane de lei anual.

Ministerul Sănătății și OAMGMAMR trebuie să publice situația implementării acestor măsuri, localitățile selectate, numărul profesioniștilor implicați, finanțările aprobate, cheltuielile efective și rapoartele de evaluare. Dacă anumite proiecte nu au început, publicul trebuie să afle motivele și cine răspundea de realizarea lor.

Au trecut aproape trei ani de la aprobarea strategiei, iar oamenii din localitățile fără medic de familie continuă să aibă nevoie de servicii pe care administrația le-a programat, le-a bugetat estimativ și le-a trecut în dreptul unor instituții.

Unui pacient care așteaptă îngrijiri la domiciliu îi este indiferent cât de bine arată strategia Ministerului Sănătății. El are nevoie de un profesionist care să ajungă la ușa lui. Iar după trei ani de promisiuni, ministerul ar trebui să poată arăta măcar în câte localități a reușit să facă asta.

Surse oficiale

  1. OG nr. 21/2023, articolul V, privind proiectul-pilot pentru testarea mecanismelor de plată în asistența medicală comunitară: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/264512
  2. HG nr. 1.004/2023, Strategia națională de sănătate 2023–2030 și planul de acțiuni, inclusiv măsurile M.4.2.1.2, M.4.2.1.3, M.4.2.1.5 și M.7.2.5.7: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/275686
  3. Ordinul ministrului sănătății nr. 1.454/2014, cu modificările ulterioare, privind exercitarea independentă a profesiei: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/257998

Vezi și

De ce nu vin medicii în provincie? La Botoșani, unele posturi aveau și preț

Medicii buni la oraș, cei slabi – la țară. Propunerea controversată a ministrului Cseke, care amenință libertatea profesională a medicilor și riscă să fie declarată neconstituțională