Ciprian Maxim

Ciprian Maxim

Republica UMF – Moșia feudală care devorează medicina românească

Iași, 2026. În timp ce tineri medici talentați fac gărzi istovitoare și așteaptă ani de zile un post stabil, o castă privilegiată urcă nestingherită pe scara academică și clinică. Nu prin merit, ci prin naștere. Ancheta amplă realizată de Reporter de Iași a dezvăluit ceea ce mulți știau: Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” s-a transformat într-un vast arbore genealogic, o „cupolă” în care zeci de familii controlează catedrele, cercetarea și, prin integrarea clinică, secțiile spitalelor ieșene.

Nu este vorba de simpla coincidență că mulți profesori au copiii angajați în aceeași instituție. Este un sistem bine uns, în care moștenitorii primesc posturi de asistent universitar încă din rezidențiat, acumulează punctaj științific prin articole semnate „în familie” și obțin acces direct în spitalele de stat, ocolind concursurile reale la care se supun ceilalți medici.

Conducerea universității a răspuns anchetei cu o declarație calculată, publicată la 17 martie 2026: „Simpla existență a unor persoane din aceeași familie în universitate nu constituie, în sine, probă de nelegalitate sau favoritism”. O formulare elegantă, care însă ocolește esențialul. Problema nu este rudenia în sine, ci ierarhiile de familie, conflictul de interese și încălcarea flagrantă a Codului-cadru de etică și deontologie universitară (HG nr. 305/2024).

Articolul 20 al Codului interzice explicit ca rude până la gradul al III-lea să se afle în relații de autoritate, control sau evaluare reciprocă. Articolul 17 interzice folosirea poziției pentru a semna articole scrise, de fapt, de subordonați sau pentru a obține beneficii pentru rude. Realitatea din clinici și amfiteatre arată însă exact contrariul: asistenți numiți fulgerător, studenți care scriu articole semnate de „profesorul din familie”.

Exemplele sunt zdrobitoare. Rectorul Viorel Scripcariu „își cară în spate” fiul Dragoș și nora Ioana Sadiye – ambii integrați rapid în sistemul universitar și spitalicesc, operând împreună la Institutul Regional de Oncologie.

Decanul Facultății de Farmacie, Lenuța Profire, semnează articole de chimie farmaceutică alături de fiica sa, Bianca-Ștefania Profire, asistent universitar la Medicină Internă.

Clanul Miftode, dezvăluit de Dezvăluirea.ro, oferă un tablou și mai dur: nora prof. dr. Egidia Gabriela Miftode beneficiază de un rezidențiat în cardiologie marcat de absențe sistematice, tolerate de conducerea clinicii.

Aceste practici nu sunt excepții. Ancheta Reporter de Iași a identificat zeci de astfel de dinastii care controlează nu doar universitatea, ci și spitalele clinice – Sf. Spiridon, Sf. Parascheva, Institutul de Oncologie. Integrarea clinică, concepută inițial ca o punte între teorie și practică, s-a transformat într-un ascensor privat pentru „copiii de la UMF”.

Consecințele sunt devastatoare și se plătesc în vieți omenești.

România rămâne campioană europeană la mortalitate tratabilă și prevenibilă, în condițiile în care cheltuielile pentru sănătate sunt minime. Secții întregi funcționează cu rezidenți epuizați, iar medicii competenți, fără „nume bun”, fie pleacă în străinătate, fie renunță la profesie. Între timp, „moștenitorii” avansează rapid, umflând artificial metricile de performanță prin publicații de familie, fără contribuții reale la progresul medical, se aplaudă și se premiază reciproc în gale festive.

Declarațiile oficiale care invocă absența contestațiilor în instanță sau caracterul „obișnuit” al fenomenului nu mai pot masca realitatea. Tăcerea și generalizările nu mai țin când mii de rezidenți și tineri specialiști trăiesc zilnic un dublu standard umilitor.

Este momentul ca Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Agenția Națională de Integritate să intervină decisiv. Este necesară o reformă radicală:

  • Concursuri publice naționale reale, transparente și independente pentru toate posturile, cu supraveghere externă independentă.
  • Aplicarea strictă a prevederilor privind conflictul de interese și incompatibilitățile familiale.
  • Deblocarea posturilor rezervate pentru cei cu pedigree și angajarea pe linia rezidențiatului pe post.
  • Separarea clară a rolurilor universitare de cele spitalicești, cu control extern eficient.

Sănătatea publică nu este moșia nimănui. Ea reprezintă o obligație fundamentală a statului față de cetățeni.

Atâta timp cât „Republica UMF” va funcționa ca un stat feudal în interiorul statului, medicina românească va continua să producă absolvenți, dar va consuma încredere, competență și, în ultimă instanță, vieți.

Anchetele jurnalistice au ridicat cortina. Ignorarea lor nu va face ca problema să dispară – o va face doar mai profundă și mai costisitoare pentru întreaga societate.

Surse

  1. Anchete jurnalistice principale
  2. Poziția oficială a universității
  3. Cadru legal
    • Guvernul României, HG nr. 305/2024 pentru aprobarea Codului-cadru de etică și deontologie universitară.
    • Parlamentul României, Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Vezi și: Republica UMF

în

Partajează asta:

Alte articole